ProAgro cere Guvernului trecerea ANSVSA în subordinea MADR şi discutarea în CSAT a situaţiei privind PPA

„Se impune, conform Planului de contingenţă al României pentru PPA, declararea stării de urgenţă în zonele afectate, de către Preşedintele României, la solicitarea Guvernului României. Este inadmisibil ca investiţiile efectuate în sectorul de creştere şi îngrăşare a porcului din România să fie împinse în pragul falimentului de modul defectuos în care este gestionată această situaţie de criză”, susţin reprezentaţii Pro Agro, într-o scrisoare deschisă transmisă premierului României şi tuturor miniştrilor implicaţi în gestionarea PPA.

Având în vedere evoluţia pestei porcine africane pe teritoriul României, Federaţia Naţională Pro Agro sesizează Guvernul României faţă de pe pericolul pe care PPA îl are asupra fermelor comerciale de creştere şi îngrăşare a porcului din România, care produc 50% din totalul cărnii de porc destinate consumului intern, cu implicaţii majore în economia naţională.

„Au trecut aproximativ 3 luni de la confirmarea virusului PPA în judeţul Tulcea, iar situaţia se prezintă catastrofal din punct de vedere al gestionării evoluţiei bolii. Numai la nivelul judeţului sunt confirmate 507 focare de pestă porcină africană în 67 localităţi, iar în două localităţi există patru suspiciuni cu analize în lucru”, precizează reprezentanţii federaţiei.

În opinia acestora, odată cu transferarea de la nivel central ANSVSA a punctelor de trecere a frontierei către DSVSA judeţean, s-a generat o situaţie prin care gestionarea riscurilor cu implicaţii în scăderea capacităţii de control sanitar veterinar la frontieră, a permis ca România să devină vulnerabilă în ceea ce priveşte PPA.

„Considerăm că această trecere a PIF-urilor, argumentată în nota de fundamentare de modificare a OG 42/ 2004 şi OG 83/ 2003 şi justificată tocmai prin întărirea capacităţii administrative a DSVSA-urilor, a fost inoportună analizând situaţia existentă şi cerem în regim de urgenţă ca PlF-urile să treacă în subordinea aparatului central al ANSVSA”, potrivit documentului.

De asemenea, raportul de audit al CE efectuat de DG (SANTE) 2017-6118, efectuat anul trecut în perioada 25 ianuarie – 2 februarie, a reliefat faptul că gestionarea populaţiei de porci mistreţi şi biosecuritatea din exploataţiile nonprofesionale nu este aplicată de către România, cu toate că există cadrul legal în acest sens, susţine Pro Agro.

„Ne întrebăm oare cum este posibil ca, într-un răstimp atât de mare de 16 luni de la acest raport de audit, autorităţile competente – în speţă ANSVSA împreună cu Ministerul Mediului, Ministerul de Interne şi Ministerul Apelor, nu au luat măsurile necesare pentru uciderea mistreţilor precum şi inventarierea exactă a porcilor din cadrul gospodăriilor individuale. Faptul că în prima jumătate a anului 2018 nu a existat inventarierea porcilor din gospodăriile populaţiei, face ca mişcarea animalelor să nu poată fi controlată, fapt ce conduce la propagarea bolii. Este lesne de ştiut că numeroase exploataţii nonprofesionale au un nivel foarte redus de biosecuritate şl reprezintă cel mai vulnerabil punct de introducere a infecţiei la porcii domestici (ca si nu mai amintim de acele exploataţii care cresc porcii în semi libertate precum cantonierii şi stânele)”, mai spun reprezentanţii Pro Agro.

Nu în ultimul rând, contractele existente între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi administratorii terenurilor de vânătoare, contribuie la o creştere de la an la an a populaţiei de mistreţi, fără dovada existenţei unor acorduri în vigoare între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi ANSVSA, pentru a inversa această tendinţă. Potrivi sursei citate, această populaţie în creştere va favoriza răspândirea pestei porcine africane şi va crea dificultăţi în eliminarea şi combaterea sa în cazul în care aceasta ar pătrunde în România.

Reprezentanţii Pro Agro consideră că fermele comerciale afectate trebuie despăgubite printr-un sistem de pierderi de venit pentru a-şi putea relua activitatea, altfel simpla despăgubire pe cap de animal nu rezolvă problemele economice generate de PPA.

De asemenea, pentru gospodăriile individuale este nevoie de despăgubirea urgentă a porcilor ucişi în focar, pentru a exista certitudinea din partea crescătorilor că statul român îşi respectă angajamentele asumate atât la nivelul UE cât şi la nivel naţional.

Pro Agro semnalează o comunicare defectuoasă între Central Local de Combatere a Bolilor (CLCB) şi Unităţile Locale de Decizii (ULD), care nu îndeplinesc cu celeritate măsurile prevăzute în Planul de Contingenţă şi astfel propagarea extinderii virusului este una nemaiîntâlnită în UE.

În aceste condiţii, Federaţia Naţională PRO AGRO solicită trecerea de urgenţă a ANSVSA în subordinea directă a MADR, pentru coordonarea activităţii autorităţii precum şi iniţierea procedurii legale de a se discuta aceasta problema majoră în Consiliul Suprem de Apărare ai Ţării (CSAT).

Din datele Pro Agro reiese că numărul focarelor de pestă porcină africană la porci domestici şi mistreţi la 715 în 142 de localităţi din 10 judeţe (Satu-Mare, Bihor, Sălaj, Tulcea, Brăila, Constanţa, Ialomiţa, Galaţi, Ilfov şi Călăraşi).

Focarele de pestă porcină africană activează în România din august 2017, însă numărul lor a crescut foarte mult în luna iunie a acestui an, după ce primele suspiciuni de PPA au fost confirmate în localităţi situate pe braţul Chilia al Dunării.

Potrivit autorităţilor veterinare, pesta porcină africană nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.

Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală – raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.