Aproximativ 1,3 miliarde de persoane – aproape un sfert din populaţia a 104 ţări luate în considerare în studiu – sunt clasificate ca săraci. În jur de 662 milioane de copii se numără printre ei.
Datele iau în considerare nivelul de viaţă, sănătatea şi educaţia. Persoanele care trăiesc în sărăcie nu au acces la necesităţi precum apă curată, canalizare, electricitate, alimentaţie adecvată sau educaţie primară.
Marea majoritate a celor consideraţi săraci – 1,1 miliarde – trăiesc în zonele rurale, unde rata sărăciei este de patru ori mai mare faţă de mediul urban, potrivit indicelui multidimensional al sărăciei stabilit de Programul ONU pentru Dezvoltare (PNUD) şi Iniţiativa de Dezvoltare Umană şi Sărăcie a Oxford (OPHI).
Există iniţiative guvernamentale de dezvoltare care încearcă să combată sărăcia, aşa cum se întâmplă în India, unde 271 milioane de persoane au scăpat de sărăcie între 2005-2006 şi 2015-2016, a declarat Achim Steiner, şeful PNUD.
În general, măsura de bază a sărăciei se referă la oricine câştigă mai puţin de 1,90 de dolari pe zi.
Cele 104 ţări vizate în raport, care se concentrează în primul rând asupra statelor cu venituri mici şi mijlocii, reprezintă aproape trei sferturi din populaţia globală.