Victor Negrescu: România, singurul stat care a alocat resurse din fonduri structurale zonelor riverane Dunării

Ministrul a vorbit şi despre faptul că Bucureştiul ar putea deveni port la Dunăre cu ajutorul fondurilor europene şi astfel ar avea foarte multe de câştigat din punct de vedere turistic şi comercial. Acesta a arătat că autorităţile române pot convinge Comisia Europeană să finanţeze acest proiect din bani europeni. Totodată, acest lucru ar însemna fructificarea unui potenţial turistic enorm, întrucât, în prezent, foarte mulţi turişti care fac croaziere pe Dunăre trebuie să se oprească la Giurgiu pentru a vizita Capitala. 

România va prelua, de la 1 noiembrie, preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării (SUERD), pentru o perioadă de un an, poziţie din care va propune alocarea de resurse financiare suplimentare pentru dezvoltarea potenţialului pe care îl are această regiune, a continuat Negrescu. Ministrul delegat pentru Afaceri Europene a mai spus că România este pregătită să preia preşedinţia Consiliului UE la 1 ianuarie 2019 şi a precizat nu are emoţii, întrucât ţara noastră dispune de resurse pentru a conta din ce în ce mai mult la nivel european. 

Referitor la apariţia sa pe unele liste privind posibilii miniştri care vor fi remaniaţi, Negrescu a arătat că nu deţine această informaţie, dar că, în opinia sa, fiecare persoană care ocupă vremelnic o funcţie trebuie să-şi facă treaba cât mai bine. 

AGERPRES: Ce responsabilităţi îşi asumă România odată cu preluarea preşedinţiei Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării (SUERD) de la 1 noiembrie? 

Victor Negrescu: Acest lucru reprezintă un element extrem de important pentru ţara noastră pentru că practic vom putea da o nouă direcţie acestei strategii. De fapt, obiectivul nostru principal cu ocazia acestei preşedinţii este să revigorăm această strategie promovând o serie de idei, de proiecte extrem de precise. 

De fapt, este a doua oară când România deţine preşedinţia acestei strategii, şi atunci când am candidat anul trecut ne-am propus să profităm de ocazia oferită de preşedinţia noastră la Consiliul Uniunii Europene pentru a pune în prim-planul agendei europene şi strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Practic, plecând de la acest nou statut pe care îl va avea România, ţara noastră îşi propune în primul rând să vorbească foarte mult de conectivitate. Mă refer aici să vorbim despre potenţialul pe care îl are această regiune şi de modul în care putem îmbunătăţi conectivitatea în jurul Dunării. Folosind Dunărea ca mijloc navigabil dar folosind şi potenţialul existent în regiune prin prisma atragerii de resurse financiare europene suplimentare. 

Un alt obiectiv în completarea acestei idei de revigorare se referă la operaţionalizarea părţii tehnice, administrative, părţii de secretariat. De altfel, România a aplicat la începutul anului, alături de Austria, pentru managementul acestei strategii şi, în faţa altor ţări competitoare, România şi Austria au câştigat posibilitatea să deţină, timp de trei ani, secretariatul tehnic, ceea ce ne va permite nouă să folosim resurse europene pentru a manageria această structură europeană. 

Practic, în această echipă, alături de partenerii austrieci, rolul României va fi de a gestiona resursele financiare şi activitatea referitoare la partea de comunicare privind strategia. Acesta este un lucru esenţial, pentru că noi credem că este important să comunicăm mai mult potenţialilor parteneri şi beneficiari oportunităţile oferite de această formă de colaborare. 

Pe lângă conectivitate şi revigorare şi partea administrativă, mai avem două obiective la fel de importante. Un obiectiv se referă la partea ce ţine de schimbul de experienţă, ţinem foarte mult la acest lucru pentru că noi considerăm că există diferite experienţe în managementul eficient al Dunării, atât pe partea de mediu cât, şi pe partea de transport, şi am vrea să îmbunătăţim acest schimb de experienţă pentru a crea cât mai multe sinergii. Inclusiv sinergii în ceea ce înseamnă cadrul legal pentru reglementarea Dunării sau activităţilor pe Dunăre. În această logică, România chiar are o valoare adăugată pe care o duce în acest schimb de experienţă. Ţara noastră este singura ţară care a acordat din fondurile structurale resurse dedicate Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, ceea ce este un lucru pozitiv. 

Nu în ultimul rând, al patrulea element important pentru noi se referă la clustere. Adică ne dorim să profităm de potenţialul oferit de numărul important de clustere existente în jurul Regiunii Dunării pentru a vorbi de această formă de colaborare care presupune conlucrare între autorităţi locale, actori asociativi, mediul de afaceri, mediul sindical. Există chiar o foarte mare efervescenţă, mai ales în România, în jurul acestor clustere, care reuşesc să atragă foarte, foarte multe fonduri europene. 

AGERPRES: Ce aduce Dunărea pentru noi, ca ţară? 

Victor Negrescu: Dunărea oferă foarte multe oportunităţi. În primul rând, este un canal navigabil. Pe partea de transporturi, Dunărea are un potenţial încă nefructificat. Din nefericire, anumite reglementări încă nu ne permit să folosim întregul potenţial al Dunării. Mai mult decât atât, poate nu toate statele din această regiune au aceleaşi interese în a folosi potenţialul acesta în termeni de transport şi de aceea România a depus eforturi importante pentru a sprijini toate statele pentru a face în aşa fel încât Dunărea să devină un adevărat canal navigabil care poate fi folosit pentru transport, inclusiv transportul de mărfuri. În sensul acesta, chiar lucrăm cu partenerii bulgari pentru a-i sprijini în acest sens, pentru că şi acest transport reprezintă o alternativă la mijloacele de transport clasice. 

Mai mult decât atât, în jurul Dunării se pot vota proiecte folosind Dunărea ca element central. Aş menţiona aici faptul că există oportunităţi de finanţare prin Programul Dunărea, dar există şi oportunităţi de finanţare ulterioare prin fondurile disponibile la Bruxelles, care pot fi accesate ca urmare a unor proiecte sau iniţiative în jurul regiunii Dunării. Astfel, aş menţiona un proiect important numit Danubius Ri, unul din cele mai importante proiecte europene în domeniul cercetării mediului şi biodiversităţii. Este un proiect la care România participă, de care suntem foarte mândri, şi este o dovadă vie a faptului că putem să atragem şi resurse europene pentru proiecte care fac o referire explicită la Dunăre şi la potenţialul său. 

În ultimul rând, aş menţiona infrastructura de finanţare pentru zona Deltei Dunării, un mijloc de finanţare, acel ITI (Investiţii Teritoriale Integrate – n.r.) creat în mod special pentru această zonă a României. Acest lucru a fost posibil tocmai prin prisma particularităţii zonei Deltei Dunării şi poate fi fructificat şi folosit pe mai departe şi, de ce nu, poate şi în alte state membre. 

AGERPRES: Ce exemple putem urma dintre ţările riverane Dunării care au făcut mai multe în acest sens? 

Victor Negrescu: În primul rând trebuie să spunem că toată România este inclusă în Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Acesta este un lucru extrem de important pentru că, practic, atunci când am lansat această Strategie, iniţiată de România şi Austria, ne-am gândit din start că există un potenţial enorm în întreaga Românie pentru a folosi resursele Dunării. 

Plecând de la acest lucru, într-adevăr, căutăm să vedem şi modele de succes, de aceea, noi vom stimula foarte mult schimburile de experienţă pentru că acestea chiar sunt. Îndeosebi, a vedea aici exemplul pozitiv oferit de Viena, modul în care profită de Dunăre pentru promovare turistică, dar şi pentru transportul comercial şi dezvoltarea de clustere în jurul Dunării. 

Tot Austria, dar şi Germania au reuşit să dezvolte foarte multă infrastructură portuară. În acest sens, ar trebui poate să preluăm aceste exemple pozitive pentru a dezvolta propria noastră infrastructură portuară şi, în această logică, municipiul Giurgiu a accesat resurse financiare disponibile direct la Bruxelles în parteneriat cu partenerii austrieci şi, prin prisma acelor fonduri accesate, vor construi infrastructură portuară la Giurgiu. Cred că acel exemplu ar trebui să fie reprodus şi în alte părţi ale ţării. Iată că sunt lucruri care se întâmplă. Din nefericire, nu vorbim suficient de aceste lucruri. De aceea, preşedinţia noastră a Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării ne poate permite nouă să revigorăm această strategie, să dăm un plus de vizibilitate acestei strategii, să arătăm potenţialul oferit de această strategie şi să aducem cât mai mulţi deţinători de interese, stakeholder, participanţi, parteneri în jurul Dunării şi potenţialului oferit de Dunăre în ansamblul său. 

AGERPRES: De ce credeţi că nu se vorbeşte suficient despre acest subiect? 

Victor Negrescu: Strategia a fost lansată oficial în 2011 şi au fost câteva momente în care a existat o vizibilitate foarte mare asupra acestei strategii. Lucrurile au evoluat în funcţie de ţările care au deţinut preşedinţia şi probabil că un lucru care a redus din interesul faţă de Strategie a fost faptul că strategiile macroregionale nu beneficiază, din nefericire, de resurse financiare proprii. 

Cuantumul alocat este unul specific, de puţin peste 200 de milioane de euro, şi poate acest lucru a redus atractivitatea şi pentru că acele resurse financiare sprijină în mod deosebit proiectele soft, conferinţe, întâlniri, campanii de informare, şi a susţinut mai puţin proiectele de substanţă, mai ales cele referitoare la infrastructură. 

De aceea, România îşi propune, pe perioada preşedinţiei SUERD, să gândească câteva iniţiative regionale care pot fi puse pe agenda europeană, profitând şi de faptul că noi vom deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. De aceea ne-am propus să convingem partenerii europeni ca în viitoarele linii de finanţare manageriate direct de Bruxelles, mă refer aici la Orizont Europa, viitorul program Erasmus sau programele de transport, să introducem o referinţă la nevoia de a sprijini iniţiativele regionale care vin din aceste structuri macroregionale recunoscute de către Bruxelles. 

Adică, mai concret, dacă se dezvoltă un grup de lucru, finanţat prin programul nostru macroregional, care se gândeşte la dezvoltarea infrastructurii portuare şi statele se adună, vin cu idei, ar fi bine ca ulterior acele proiecte care rezultă din grupul de lucru să poată beneficia de fondurile oferite prin finanţările disponibile la Bruxelles. Fie cele evocate, fie cele manageriate de Banca Europeană pentru Investiţii. Deci este important să oferim continuitate acestor idei care deja există, dar care trebuie materializate în proiecte concrete şi de mai mare anvergură. 

AGERPRES: În acest moment, iniţativa are la dispoziţie 200 de milioane de euro? 

Victor Negrescu: Aproximativ 270 de milioane de euro. Vorbim pentru un întreg buget european. Deci suma este infimă raportat la fiecare an. Ce este important, însă, de menţionat este că celelalte politici macroregionale nu beneficiază de resurse suplimentare, în principiu. Cum se alocă banii pentru politici macroregionale, dar şi pentru programele transfontaliere sau transnaţionale? Se negociază bugetul european şi fiecare stat îşi să acordul privind realocarea unei sume din bugetul alocat per ţară pentru aceste forme de cooperare regională. Deci noi, la nivelul regiunii Dunării, am convenit să alocăm împreună această contribuţie. Cu siguranţă, se poate conveni ca sumele să fie mai mari pe viitor. Este vorba despre un consens şi reprezintă media celorlalte politici macroregionale. 

Să ştiţi că această politică macroregională este a doua cea mai mare strategie macroregională la nivelul Uniunii Europene. Avem şi state membre, şi state non-membre, ceea ce conferă o oarecare particularitate, inclusiv Republica Moldova care face parte din această strategie macroregională. Aceasta prezintă o oportunitate foarte mare în ceea ce înseamnă interconectarea ţărilor membre cu ţările non-membre, de exemplu ţările din Balcanii de Vest, despre care vorbim foarte mult în perioada aceasta. 

Aşa cum am spus mai devreme, preluarea preşedinţiei Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării reprezintă o foarte mare oportunitate pentru România. Am mizat foarte mult pe această oportunitate atunci când am decis să candidăm anul trecut. Au existat şi competitori, dar statele membre au ales România şi ne bucură acest lucru. Noi credem că putem să avem o contribuţie activă în aşa fel încât această strategie macroregională să beneficieze de suportul necesar. 

AGERPRES: Aveţi o estimare de câţi bani ar fi nevoie ca România să-şi ducă la final proiectele la care vă gândiţi? 

Victor Negrescu: În primul rând, am vrea să creăm această sinergie între proiectele sprijinite de cooperarea regională şi proiectele pe care Uniunea Europeană le finanţează direct. Este important să existe o continuitate cu iniţiativele deja antamate. Vorbim despre proiecte fezabile şi viabile, iar dacă se creează această sinergie, definită şi garantată de Bruxelles, cu siguranţă de acolo vor putea apărea şi acele proiecte de infrastructură care vor aduce plus valoare. 

Aceste proiecte regionale, nu doar în România, cu siguranţă vor genera un plus la bugetele statelor membre şi, ulterior, un plus la bugetul european. Lucrurile se leagă şi subliniază ceea ce România a evocat foarte des în ultima perioadă, nevoia de continuitate între Est şi Vest, poate chiar şi între Nord şi Sud. Ideea de continuitate a fost evocată cu ocazia Summitului celor Trei Mări şi este important pentru noi să vorbim din ce în ce mai mult despre aceste aspecte. De altfel, şi pe perioada Preşedinţiei noastre la Consiliul Uniunii Europene o să vorbim despre acest aspect al conectivităţii. 

AGERPRES: Aţi evocat exemplul Vienei. Credeţi că ar fi benefic pentru Bucureşti să devină port la Dunăre? 

Victor Negrescu: Eu cred că acesta este un proiect aflat de mult timp în atenţia decidenţilor din România. Evident, că un astfel de proiect ar trebui, în primul rând, evaluat. Trebuie să fie viabil, să fie consistent, să implice foarte mulţi actori atât din mediul public, cât şi din mediul privat, pentru a ne asigura că o astfel de iniţiativă este viabilă pe termen mediu şi lung. Din informaţiile pe care le am, ştiu că instituţiile europene s-au interesat şi în trecut despre acest proiect şi, evident, în măsura în care România va veni cu prezentare detaliată, cu siguranţă se pot identifica soluţii poate chiar de finanţare, inclusiv folosind resursele Fondului European de Investiţii Strategice. Astfel de proiecte sunt extrem de importante. La fel de important este să le explicăm şi să le materializăm. 

Din cunoştinţele mele, ştiu că o bună parte din infrastructura care a fost începută încă poate fi folosită, ceea ce ar însemna că un astfel de proiect nu ar începe de zero, ar începe deja cu un anumit grad de implementare. 

AGERPRES: Cât de important ar fi pentru Bucureşti? 

Victor Negrescu: Capitalele conectate la Dunăre au profitat foarte mult. Ne uităm la Viena, ne uităm la Budapesta – exemple extrem de elocvente pentru ceea ce înseamnă valoarea adăugată adusă de Dunăre pentru oferta turistică, schimburile comerciale… Toate aceste lucruri vin de la sine de îndată ce un oraş mare este conectat la Dunăre. Aş evoca aici, pur şi simplu, traseele turistice care sunt realizate pe Dunăre. Acestea sunt, în momentul de faţă, din ce în ce mai dezvoltate şi în cazul României traseele încă se opresc la Giurgiu, iar ulterior turiştii vin să viziteze Bucureştiul. Cu siguranţă, dacă ar fi legătură directă, acei turişti ar veni direct în Bucureşti şi ar putea să profite mai mult de oferta turistică a capitalei României. 

Noi avem potenţial existent deja pe Dunăre şi mă refer aici la faptul că sunt oraşe conectate. Avem oraşe mai mici, cum este Giurgiu, dar şi oraşe mai mari, cum ar fi Galaţiul, care de ce nu poate profita de acest context? Poate chiar şi Tulcea, pentru că şi acolo există o conexiune cu Delta Dunării. Cred că ar trebui să folosim acest lanţ de comunităţi conectate cu Dunărea şi să creăm în jurul acestora ceea ce am spus şi mai devreme, ca fiind o prioritate pentru noi, ideea de clustere de dezvoltare, folosind potenţialul Dunării. 

Ştiu că lucrurile acestea pe care le evoc pot părea extrem de tehnice, de birocratice, dar alte ţări le-au realizat deja. Pornind de la astfel de idei, se pot realiza lucruri pe care oamenii le pot vedea în viaţa lor de zi cu zi. 

AGERPRES: Aţi fost recent să vedeţi cum arată porturile româneşti de la Dunăre? Din ce ştiu eu, arată jalnic. De ce nu s-a făcut nimic până acum? 

Victor Negrescu: În primul rând, cei care au responsabilitatea sunt cei care ar trebui să explice aceste elemente. Noi, de când am început să ne concentrăm mai mult pe această strategie, am avut mai multe discuţii cu ministerele responsabile, fie că vorbim de Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării sau alte instituţii implicate. S-au intensificat eforturile pentru a accesa fondurile europene disponibile. Ştiu că o parte dintre aceste structuri au beneficiat, deja, de resurse pentru îmbunătăţirea activităţii lor. 

Sperăm ca acest efort să continue şi în perioada următoare. Am exemplul municipiului Giurgiu, care a accesat fonduri europene pentru construcţia unui port intermodal. Cred că ar trebuie să vorbim şi despre aceste exemple pozitive, cu fonduri direct accesate de la Bruxelles. Iată, deci, să lucrurile de dezvoltă şi ştiu că şi alte localităţi fac acelaşi lucru pentru îmbunătăţirea a ceea ce înseamnă oferta turistică din jurul Dunării, pentru renovarea falezelor şi alte chestiuni de genul acesta. În ultima perioadă, municipiul Tulcea şi Consiliul Judeţean Tulcea au promovat iniţiativa pentru a moderniza faleza. Deci sunt nişte lucruri care se întâmplă. Ar trebui să se întâmple mai repede. Cu siguranţă, acesta este valabil pentru foarte multe lucruri în România şi sper ca foarte multe lucruri să fie îmbunătăţite. 

Sunt ţări care fructifică mai mult potenţialul, şi ţări care poate nu fructifică suficient. România este conştientă astăzi, mai mult ca oricând, de acest potenţial şi prin preluarea acestei Preşedinţii vrea să revigoreze interesul pentru folosirea acestui potenţial pe care l-am descris destul de amplu în discuţia noastră. Pentru a face acest lucru, noi ne-am propus să organizăm peste 50 de acţiuni care au ca tematică Preşedinţia noastră la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Toate ministerele sunt implicate. 

Trebuie să ştiţi că la nivelul acestei regiuni există arii prioritare, există grupuri de lucru pe sectoare – Mediu, Transporturi, Cultură, şi care se întrunesc, vin cu iniţiative ce sprijină ideea aceasta de conectivitate şi sinergie între state. Cu siguranţă, prin organizarea acestor reuniuni, atât la Bucureşti, cât şi în alte localităţi, vom putea să dăm un plus iniţiativelor în domeniu. Vorbeam mai devreme despre potenţialul clusterelor. Este suficient să faceţi o căutare pe agregate web şi veţi vedea că există zeci de clustere care s-au dezvoltat în ultima perioadă în România, care folosesc potenţialul Dunării, accesează bani europeni şi fac un efort deosebit pentru a dezvolta tot felul de soluţii inovative pentru a folosi potenţialul Dunării. 

AGERPRES: La nivelul Guvernului, care este importanţa acestei iniţiative? Cum este privită? Adică se acordă o prioritate suficientă? Dacă până acum spuneţi că a fost un pic într-un con de umbră, de acum încolo cum va fi? 

Victor Negrescu: Eu sunt convins că această preşedinţie a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării ne va permite nouă să generăm interes din partea tuturor actorilor instituţionali. Nu este vorba aici de Executiv. Actorii politici sprijină iniţiativele care fac referire la Dunăre şi cred că indiferent de culoarea politică toată lumea consideră că este important să folosim acest potenţial într-un mod cât mai eficient cu putinţă. Este important însă să facem şi următorii paşi. 

De aceea noi am pus Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării şi ca o prioritate pentru preşedinţia noastră la Consiliul Uniunii Europene pentru că vrem să mergem mai departe şi acest următor pas se referă mai exact la nevoia de a putea accesa resurse financiare suplimentare pentru folosirea acestui potenţial. Cum am spus, România este singurul stat care a alocat din fondurile structurale resurse dedicate zonelor riverane Dunării. Prin Programul Operaţional Regional au existat mai multe axe care fac referire şi la partea de dezvoltare de infrastructură, cât şi la partea de cultură şi la ofertă turistică şi acest lucru face România un exemplu pentru alte state membre. 

Din nefericire, alte state care beneficiază de fonduri structurale nu au luat această decizie, de aceea noi vrem să invităm statele partenere să facă acelaşi lucru pentru că, în definitiv, aceste fonduri de coeziune, aceste fonduri structurale, pot avea şi acest obiectiv pentru a sprijini cooperarea regională. Mai mult decât atât, dacă ne uităm pe programele transfrontaliere sau transnaţionale, depinde cum vreţi să vă referiţi la ele, veţi vedea că în România este un important beneficiat al acestor resurse, chiar pe zona de Sud a României, dar nu numai, şi în sensul acesta au existat finanţări acordate inclusiv pentru construirea infrastructurii de bază, inclusiv rutiere, de conexiune, şi a altor mijloace fixe şi acesta este un lucru îmbucurător. Trebuie să accesăm şi mai multe fonduri în acest sens pentru a crea o zonă de dezvoltare în jurul Dunării. O zonă de dezvoltare care evident nu trebuie să se refere numai la oraşele care deja beneficiază de Dunăre, ci trebuie să se refere la tot traseul Dunării. 

AGERPRES: În proiectul noii strategii energetice a României, lansat în dezbatere publică de curând, apare ideea unei noi hidrocentrale pe Dunăre. S-a vorbit recent despre acest proiect? 

Victor Negrescu: Nu a existat o discuţie recentă de care eu să fiu informat. Aşa că să-i întrebăm prima dată pe colegii de la Ministerul Energiei. Sunt foarte multe proiecte. Noi am făcut o listare a acestor iniţiative sau proiecte, printre care cele pe care le-aţi evocat dumneavoastră. Evident, noi ne ocupăm de partea de coordonare a relaţiei cu partenerii din regiune şi acest mijloc de cooperare europeană şi am vrea să pornim de la această listă, evident, pentru a vedea ce este de făcut pe mai departe. 

Cu siguranţă, cum aţi spus şi mai devreme, există potenţial şi există proiecte deja, mai vechi sau mai noi. Acestea trebuie să beneficieze de finanţări. Faptul că Strategia macroregională nu beneficiază de resurse dedicate limitează acest potenţial. De aceea vrem să facem această conexiune, această sinergie, cu fondurile disponibile de la Buxelles. 

AGERPRES: Referitor la remanierea guvernamentală, numele dumneavoastră apare pe unele liste care circulă în spaţiul public. Puteţi să comentaţi această informaţie? 

Victor Negrescu: Nu avem nicio listă. Mâine (vineri, 19 octombrie – n.r.) vom prelua preşedinţiei Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării în Bulgaria. Avem foarte mult de muncă pentru pregătirea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Sunt sarcini importante. Fiecare persoană care ocupă vremelnic o funcţie trebuie să îşi facă munca cât mai bine. Aceasta a fost tot timpul prioritatea mea. Şi va fi în continuare prioritatea mea să îmi desfăşor activitatea cât se poate de bine respectând şi programul de guvernare, dar respectând şi obiectivele pe care România le are şi în speţă aceste două obiective deja invocate reprezintă subiecte de interes naţional pe care le gestionez cu mândrie şi cu dorinţa să demonstrăm cu toţii că întreg Guvernul României este capabil să facă unor provocări de o asemenea anvergură. 

AGERPRES: Credeţi că trebuie să existe o continuitate la nivelul conducerii ministerului în această perioadă, când ne pregătim de preşedinţia Consiliului UE şi preşedinţia SUERD? 

Victor Negrescu: Eu îmi doresc să spun că suntem în grafic cu toate aceste elemente. Cum am spus, preluăm preşedinţia SUERD, avem o listă de documente, avem o activităţi foarte clar plănuite, avem obiective stabilite, aprobate la nivel de Guvern. 
Pentru preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, toţi partenerii străini care au vizitat România au evocat nivelul important de pregătire al României şi programul ambiţios pe care ni-l propunem. Sunt convins că putem livra ceea ce ne-am propus şi că în definitiv cei care au avut încredere în noi vor vedea la finalul activităţii noastre că ne-am îndeplinit misiunea pe care ne-am asumat-o. Evident, toate aceste lucruri nu stau într-un om. Cel mai important lucru pe care îl poţi face ca demnitar este să te asiguri că lucrurile sunt bine organizate în aşa fel încât să funcţioneze adecvat indiferent de cel care ocupă vremelnic o funcţie. 

AGERPRES: La această oră, este pregătită România să preia preşedinţia Consiliului UE? 

Victor Negrescu: România este pregătită să preia Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că suntem în grafic cu toate elementele organizatorice, atât pe partea politică, cât şi pe partea logistică. Recent am avut vizita secretarului general al Comisiei Europene care în discuţiile membrii cabinetului şi cu ceilalţi demnitari români a evocat faptul că am depus eforturi importante pentru a fi pregătiţi pentru acest moment. A remarcat faptul că există un nivel de pregătire foarte bun a ceea ce înseamnă cunoaşterea dosarelor şi implicarea pe aceste negocieri. Acest lucru a fost evocat şi de către reprezentanţii Secretariatului General al Consiliului care au fost şi ei în ultima perioadă în România, inclusiv la Sibiu pentru a vedea nivelul de pregătire al Summit-ului de acolo. 

Aceste lucruri mă bucură pentru că demonstrează că munca poate aduce rezultate şi cred că orice persoană care ocupă o demnitate publică trebuie să înţeleagă că care o foarte mare responsabilitate şi reprezentarea României în relaţiile cu partenerii europeni şi îndeplinirea acestor misiuni reprezintă o responsabilitate de care sunt personal foarte mândru că am putut să le am şi sunt convins că putem să ducem la îndeplinire aceste obiective cu brio pentru România. 

AGERPRES: Aveţi emoţii? 

Victor Negrescu: Nu trebuie să ai emoţii în politică sau în activitatea aceasta administrativă. Am convingeri şi convingerea mea este legată de faptul că România este un stat care poate conta din ce în ce mai mult la nivel european, care poate avea o contribuţie substanţială la procesul decizional european. Am convingerea că ţara noastră are oameni foarte bine pregătiţi în acest domeniu, care ştiu ce au de făcut. 

Am convingerea că această preşedinţie a României la Consiliul Uniunii Europene va fi una de succes pentru că ştim ce misiune avem, că vom respecta ce înseamnă această responsabilitate care presupune acest rol de mediator despre care deseori vorbim şi sunt convins că timp de şase luni România şi mai ales românii vor arăta că ţara noastră a înţeles ce înseamnă apartenenţa la Uniunea Europeană şi că în definitiv putem avea o contribuţie pozitivă la ceea ce înseamnă construcţia viitorului Uniunii Europene.