„Strategia pare o colecție a planurilor de dezvoltare depășite moral ale firmelor cu capital de stat, planuri vechi cu potențial de realizare discutabil, omițând energia eoliană, singura tehnologie care a demonstrat că:
„Documentul Strategiei Energetice prevede o capacitate adițională de energie eoliană de aproximativ 1.200 MW până în 2030, un obiectiv prea puțin ambițios față de beneficiile pe care această tehnologie le aduce consumatorilor. Energia eoliană a devenit cea mai ieftină formă de generare a energiei, cu un cost mediu de instalare în România de aproximativ 1080 Euro/kW și un cost egalizat al energiei (LCOE) de aproximativ 52 Euro/MWh pe perioada de analiza a Strategiei”, mai arată RWEA.
“Un studiu RWEA realizat cu sprijinul Deloitte, ale cărui date au fost trimise Ministerului Energiei în documentul de poziție la Strategia Energetică, arată oportunitatea tehnică și economică pentru capacități adiționale din surse eoliene de cel puțin 3.000 MW în orizontul de timp al Strategiei, ce vor crea o valoare adăugată de peste 5 miliarde de Euro în perioada 2021 – 2030, în timp ce impactul investițiilor legate de dezvoltarea surselor regenerabile de energie va atinge 350 miliarde de Euro în perioada analizată.
Întrucât fără barierele pentru integrare tehnologia eoliană ar fi competitivă pe piață, investițiile în domeniu vor putea fi realizate în următorii ani exclusiv din surse private și fără scheme de suport, fără a aduce costuri suplimentare în factura consumatorului final. Prin comparație, tehnologiile prevăzute de Minister pentru investiții (energie nucleară, energie din cărbune și centrale de acumulare prin pompaj) sunt cele mai scumpe forme de producție de energie, cu cele mai mari durate de realizare și vor avea nevoie de suport din partea consumatorului pe toată durata lor de viață”, se mai arată în comunicat
“In plus, reziliența sistemului este abordată într-o manieră perimată, care denotă teama de adaptare la o realitate în care tehnologiile și măsurile de integrare a acestora există și permit tranziția sistemului energetic către noua paradigmă în care consumul urmărește producția, iar consumatorul își asumă un rol activ. Condiționarea dezvoltării surselor regenerabile de energie de existența unor capacități de stocare demonstrează o abordare minimalistă a soluțiilor pe care o piață competitivă de energie le poate oferi, neluând în calcul interconectarea piețelor europene, digitalizarea și descentralizarea consumului, gestiunea consumului într-o manieră agregată și inteligentă. O piață de stocare funcțională ar putea într-adevăr debloca investițiile private bazate pe noi tehnologii descentralizate din ce în ce mai competitive, care pot fi dezvoltate la momentul identificării necesității și a oportunității economice, investiții ce până acum au fost blocate de lipsa cadrului legislative”.
“Este greu de înțeles cum același document care susține că are ca obiective „protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice” poate ignora soluțiile competitive, preferând în schimb investiții în acele tehnologii de producție costisitoare, cu termen de finalizare incert și costuri suportate în final de către consumatori.
Când vorbim de strategie, vorbim despre cum vrem să arate România din punct de vedere economic peste 10 ani, și este absolut obligatoriu să ne exploatam resursele care au cele mai mici costuri și să beneficiem de sinergiile unui sistem energetic integrat in piața europeană, strategie susținută financiar de Uniunea Europeană”, mai spune Asociaţia.
RWEA a elaborat şi un document de poziţie referitor la strategia energetică, în care sunt prezentate detaliat argumentele din comunicat, pe care îl puteţi vedea aici: