Luna trecută, Comisia Europeană a adoptat o decizie fără precedent de a respinge proiectul de buget al Italiei, subliniind că acesta nu permite reducerea deficitului şi a datoriei publice, a doua cea mai mare din zona euro raportat la PIB. Până la data de 13 noiembrie, autorităţile de la Roma trebuiau să prezinte Bruxelles-ului o nouă versiune revizuită a proiectului de buget pentru 2019.
Într-o scrisoare trimisă Comisiei Europene în noaptea de marţi spre miercuri, autorităţile de la Roma au decis să menţină nemodificate prognoza deficit bugetar de 2,4% din PIB pentru anul următor. În plus, ministrul italian al Economiei, Giovanni Tria, a solicitat „aplicarea de flexibilitate pentru evenimente excepţionale”. Giovanni Tria a subliniat că bugetele pentru următorii trei ani includ „cheltuieli de natură excepţională egale cu aproximativ 0,2% din PIB” din cauza intemperiilor „de o gravitate deosebită” din ultimele săptâmâni şi a prăbuşirii viaductului din Genova în vara acestui an.
De asemenea, ministrul italian al Economiei a justificat proiectul de buget prin necesitatea „de a relansa creşterea” celei de-a treia economii a zonei euro şi de a contracara „încetinirea înregistrată în ultimele luni”. Giovanni Tria a mai spus că este urgent să fie abordate probleme de asistenţă socială, în condiţiile în care autorităţile de la Roma vor să introducă un venit special destinat persoanelor celor mai defavorizate.
Cu toate acestea, argumentele oficialilor italieni nu i-au impresionat pe experţi şi pe reprezentanţii altor state membre din zona euro. Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, s-a declarat „surprins, şi chiar dezamăgit, că Italia nu şi-a revizuit bugetul. Finanţele publice ale Italiei nu sunt într-o stare bună iar planurile Guvernului italian nu conduc la o creştere robustă a economiei”.
„Investitorii au motive să fie îngrijoraţi. Având în vedere nivelul ridicat al datoriei şi potenţialul redus de creştere economică, Italia nu îşi poate permite un astfel de buget expansiv, cu câştiguri economice limitate pe termen lung”, a apreciat la rândul său economistul Rabobank, Maartje Wijffelaars.
Prin refuzul de a-şi modifica proiectul de buget, Guvernul italian se expune riscului demarării unei proceduri de deficit excesiv, susceptibilă să conducă la aplicarea de sancţiuni financiare echivalente cu 0,2% din PIB, adică aproximativ 3,4 miliarde euro. Însă procedura se anunţă a fi una îndelungată iar sancţiunile sunt deocamdată ipotetice.