Miercuri, autorităţile italiene au retrimis Comisiei Europene proiectul de buget pe 2019, cu ţintele privind creşterea economică şi deficitul bugetar neschimbate faţă de varianta respinsă de Executivul comunitar, dar au evocat „circumstanţe excepţionale” pentru a solicita mai multă flexibilitate bugetară.
Guvernul italian încalcă „deschis” reglementările bugetare acceptate de toate statele membre ale zonei euro, dar politica sa este „contraproductivă”, deoarece îngrijorează investitorii şi duce la creşterea randamentelor obligaţiunilor, a explicat Dombrovskis.
Acesta a adăugat că, în ultimii ani, Comisia Europeană s-a abţinut să lanseze procedura de deficit excesiv împotriva Italiei deoarece bugetele sale erau în linie cu Pactul de Stabilitate, dar dacă nu va mai fi cazul demararea procedurii „va fi justificată”.
Prin refuzul de a-şi modifica proiectul de buget, Guvernul italian se expune riscului demarării unei proceduri de deficit excesiv, susceptibilă să conducă la aplicarea de sancţiuni financiare echivalente cu 0,2% din PIB, adică aproximativ 3,4 miliarde euro. Însă procedura se anunţă a fi una îndelungată, iar sancţiunile sunt deocamdată ipotetice.
Luna trecută, Comisia Europeană a adoptat o decizie fără precedent de a respinge proiectul de buget al Italiei, subliniind că acesta nu permite reducerea deficitului şi a datoriei publice, a doua cea mai mare din zona euro raportat la PIB. Până la data de 13 noiembrie, autorităţile de la Roma trebuiau să prezinte Bruxelles-ului o nouă versiune revizuită a proiectului de buget pentru 2019.
„Investitorii au motive să fie îngrijoraţi. Având în vedere nivelul ridicat al datoriei şi potenţialul redus de creştere economică, Italia nu îşi poate permite un astfel de buget expansiv, cu câştiguri economice limitate pe termen lung”, a apreciat economistul Rabobank, Maartje Wijffelaars.
Principala îngrijorare a Bruxellesului este programul anti-austeritate demarat de noua coaliţie populistă formată din Liga (extremă dreapta) şi Mişcarea 5 stele (M5S, antisistem). Aceasta mizează pe un deficit bugetar de 2,4% din PIB în 2019, faţă de 0,8% din PIB cât preconiza precedentul Guvern. Prin acest derapaj bugetar, coaliţia la putere vrea să îşi pună în practică promisiunile electorale (ieşire la pensie mai uşoară, un venit suplimentar pentru persoanele defavorizate) şi să dea un impuls creşterii economice printr-o cerere solidă şi mai multe investiţii.
Italia se confruntă cu o datorie publică de 2.300 miliarde euro, echivalentul a 131% din Produsul Intern Brut. În plus, prognozele de creştere ale Guvernului Italiei sunt considerate mult prea optimiste (1,5% în 2019 faţă de 1% cât estimează majoritatea observatorilor, printre care şi Fondul Monetar Internaţional), ceea ce ar putea agrava şi mai mult deficitul.