BNR: darea în plată zguduie stabilitatea sistemului. Nouă bănci sub necesarul de capital, la Prima Casă va fi nevoie 500 de milioane de euro

Scenariile de risc propuse atenţiei parlamentarilor pornesc de la actualele statistici ale creditelor cu restanţe mai mari de 90 de zile înregistrate în septembrie 2018. Este vorba despre 1.300 de debitori cu credite ipotecare şi de 36.000 de debitori cu credite de consum. În condiţiile aprobării amendamentelor noi propuse la Legea 77/2016 şi a unor evoluţii macroeconomice nefavorabile, numărul clienţilor cu restanţe mai mari de 90 de zile la rambursarea creditelor ar putea ajunge la 4.700 în cazul ipotecarelor şi la 90.000 în cazul creditelor de consum. 

Creşterea numărului de noi debitori în corelaţie cu incertitudinea regimului ipotecilor în contextul modificărilor propuse şi cele 1,2 miliarde de lei aferenţi notificărilor de dare în plată transmise băncilor ar putea forţa rata fondurilor proprii la nivel de sistem bancar să se reducă cu 4,3%, de la 19,97% în septembrie 2018 la 15,7% în septembrie 2019. Astfel, nouă bănci din cele 28 existente ar ajunge la un nivel al ratei fondurilor proprii totale inferior cerinţelor globale de capital. BNR subliniază că cele nouă bănci concentrează 40% din activele sistemului bancar. Impactul ar fi reducerea masivă a capacităţii de creditare a băncilor şi solicitarea de aport suplimentar de capital pentru unele bănci, inclusiv pentru o bancă de stat.

Pe de altă parte, dacă regulile propuse s-ar aplica şi la Prima Casă, ceea ce ar transforma o garanţie irevocabilă şi necondiţionată a statului într-una condiţionată, expunerea brută a băncilor ar creşte cu 24% (pagina 5/9 din adresa BNR). Surse din piaţa bancară spun că, numai în acerst caz, efectul ar fi cel de creştere a cerinţelor de capital cu aproximativ 500 milioane de euro. Dacă prin diverse artificii contabile, din optimizarea bilanţurilor s-ar putea reduce circa 100 de milioane de euro, acţionarii tot ar trebui să mai contribuie cu 400 de milioane de euro.

Potrivit statisticilor prezentate de BNR la sfârşitul lunii septembrie 2018, creditele Prima Casă reprezentau 46,6% din totalul creditelor ipotecare. La aceeaşi dată soldul creditelor era de 33,7 miliarde de lei, din care garanţia statului reprezintă 16,5 miliarde de lei. Practic vorbim de un total de 214.998 debitori arondaţi celor 20 de bănci care fac/au făcut parte din program. Prin modificările propuse la legea dării în plată sunt amplificate incertitudinile legate de împărţirea pierderilor între bănci şi stat (suspendarea executărilor silite în caz de dare în plată). Incertitudinile privind posibilităţile de executare a garanţiilor (ipotecilor) în programul Prima Casă deschid posibilitatea ca aceste expuneri ale băncilor să nu mai fie tratate ca expuneri garantate cu bunuri imobiliare, ceea ce va majora cerinţele de provizionare ale băncilor.

Banca centrală subliniază că numărul debitorilor persoane fizice din Centrala Riscurilor Bancare care au apelat până în septembrie 2018 la restructurarea sau refinanţarea creditelor este de 287.380, din care doar 25.321 de persoane au apelat la acest procedeu din cauza dificultăţilor financiare înregistrate. În schimb, la aceeaşi dată, numărul solicitărilor de dare în plată înregistrate a fost de 8.826, de trei ori mai puţine decât numărul creditelor restructurate prin înţelegere cu banca. Din cele 8.826 de notificări, 71% sunt contestate şi îşi urmează procedura completă în instanţă.

Un eventual aport suplimentar de capital ar avea efecte în lanţ asupra pieţei bancare româneşti, care se finanţează acum exclusiv din economiile clienţilor. Nevoia de capital mai mare înseamnă necesarul obţinerii unui profit de valoare mai mare. Cum volumele de credit nu vor creşte spectaculos, totul se va duce în dobânzi (mai mari la credit, mai mici la depozite) şi reduceri de costuri (adică de personal). În final, creşterea se reduce, şi implicit şi creşterea economică la nivel de economie.