„Scăderea drastică a preţurilor petrolului aduce presiuni de scădere a inflaţiei, iar cifrele IPC din România, Cehia şi Ungaria probabil vor reflecta acest lucru săptămâna aceasta”, spune buletinul de analiză al ING Bank.
Ciprian Dascălu, economistul-şef al băncii spune că se aşteaptă ca indicele preţurilor de consum din noiembrie să scadă cu 0,7 puncte procentuale până la o rată a inflaţiei de 3,6% în noiembrie 2018 faţă de noiembrie 2017. România a mai avut o inflaţie negativă anul acesta, de minus 0,47% în luna iulie 2018, chiar dacă rata anuală a inflaţiei a fost atunci de 4,56%.
„Pe lângă efectele mari ale bazei statistice, scăderea bruscă a prețurilor petrolului a adus o presiune descendentă. Cu condiția să nu existe șocuri de aprovizionare majore, este probabil ca inflația să se încheie pe parcursul anului în intervalul țintă al Băncii Naționale a României (BNR) de 1,5-3,5%”, precizează Dascălu.
De altfel, BNR este convinsă că inflația depășește punctul de mijloc, atâta timp cât rămâne în bandă, citând efectul Balassa-Samuelson. BNR spunea recent că am putea avea o scădere până la 3,5% a ratei anuale a inflației în noiembrie, în condițiile în care deja am avut o scădere luna trecută, pentru că a ieșit din baza de calcul a indicelui luna octombrie a anului 2017, când am avut primul șoc inflaționist al acestui ciclu. Iar în noiembrie va ieși din baza de calcul și luna noiembrie 2017. Indicele țintit de BNR este rata anuală a inflației, calculată pe 12 luni anterioare.
În acest context, economistul şef al ING Bank consideră că previziunile băncii de majorare a dobânzii de politică monetară în trei paşi de câte 0,25% pe parcursul lui 2019 s-ar putea să fie prea pesimiste. Analistul este convins că BNR va gestiona lichidităţile în continuare pentru a sprijini leul.
Apelul nostru pentru trei majorări ale ratei dobânzii de 25 de puncte de bază în 2019 pare puțin întins pentru un Consiliu al Băncii Naționale a Moldovei, spune persoana citată. Gestionarea mai puțin transparentă a lichidităților ar putea fi utilizată pentru a elimina slăbiciunile potențiale ale monedei, deoarece transferul valutar este prea puternic pentru ignorarea băncii centrale. Cu toate acestea, din cauza deficitelor mari (comercial şi de cont curent) şi a perspectivei îndepărtate a consolidării fiscale, este posibil să avem tzotuşi două majorări ale dobânzii de politică monetară şi anul viitor.
Revenirea la o inflație de cel mult 3,5% mai devreme de finalul anului, când prognoza băncii centrale prevede coborârea la acest nivel, este de așteptat din considerentele enumerate, deși în mare parte din an rata țintită de BNR a urcat la peste 5%, într-o perioadă cu mai multe șocuri inflaționiste generate de creșterea prețurilor administrate.
Isărescu: După toate probabilităţile, indicele preţurilor de consum va intra în marja de fluctuaţie, de 2,5% plus/minus un procent
Banca Naţională a României (BNR) îşi va îndeplini în acest an cele două mandate – de stabilitate a preţurilor şi de stabilitate financiară, a declarat, luni, guvernatorul Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra stabilităţii financiare, menţionând că după toate probabilităţile indicele preţurilor de consum va intra în marja de fluctuaţie, de 2,5% plus/minus un procent.
„La o citire atentă a raportului, noi pregătim ideea că Banca Naţională în acest an îşi îndeplineşte cele două mandate. Mandatul de stabilitate a preţurilor. După toate probabilităţile, mai avem o lună într-adevăr, indicele preţurilor de consum va intra în marja de fluctuaţie, de 2,5% plus/minus un procent. Şi aici vom avea o problemă, sunt sigur, pentru că unele preţuri cresc şi indicele scade. Şi preţurile cresc, de regulă, în decembrie. O să fie mare tărăboi. De ce scade indicele în timp ce preţurile cresc? Preţurile cresc. Când ai un indice al preţurilor de consum de 3,5% înseamnă că au crescut preţurile. Cresc mai puţin decât au crescut anul trecut”, a spus Mugur Isărescu.
De asemenea, guvernatorul afirmat că BNR îşi va îndeplini mandatul în ceea ce priveşte stabilitatea financiară, iar faptul că avem vulnerabilităţi şi riscuri nu înseamnă că mandatul nu a fost îndeplinit.
În acest context, Isărescu a reiterat că în presă uneori se distorsionează limbajul standardizat utilizat de Banca Naţională.
„Când vorbim de riscuri, ne referim la riscuri. Nu sunt prognoze. Dacă spunem că economia de piaţă are în general evoluţie ciclică şi că după câţiva ani, uitându-te în spate cum se comportă o economie de piaţă, şi ştim că ciclul are 7-10 ani, în medie, te mai uiţi şi la alte date, şi spui că există riscul unei decelerări şi apoi a unei recesiuni nu înseamnă că am făcut neapărat o prognoză. Deci, este o diferenţă, aş spune mare, între ce supunem noi: ‘există riscul decelerării, apropierii recesiunii’ şi formulări de tipul ‘Banca Naţională prognozează recesiunea’, ‘prognozează dezastru’. Ca să îngroşăm aşa, pe burtieră mai apare şi altceva: ‘Avertisment dur’ eventual – îmi place cuvântul ‘dur’, care este super-utilizat de o parte dintre dumneavoastră – ‘Avertisment dur din partea guvernatorului’. Dimineaţa am tot stat să văd un avertisment dur al meu cu preţurile şi am aşteptat o oră. Era să rămân şi nebărbierit. Nu a apărut. A apărut ceva cu preţurile, dar burtiera era clară, că dau un avertisment dur”, a spus şeful BNR.
El a concluzionat că mesajul instituţiei referitor la deficitele gemene a fost acela că o eventuală recesiune nu ar trebui să ne prindă cu „garda jos”, respectiv cu deficite mari, pentru că nu vom putea să ne apărăm.