De la data de 1 ianuarie, vor creşte accizele la carburanţi, potrivit unei prevederi mai vechi din Codul Fiscal. Majorarea de accize, care va fi resimţită în preţul de la pompă de consumatori încă din prima zi a anului 2019 este generată de această dată de ajustarea lor cu inflaţia, prevedere care apare în Codul Fiscal.
„Nivelul accizelor (…) se actualizează cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică până la data de 15 octombrie. Nivelul accizelor actualizat se publică pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, până cel mai târziu pe data de 20 octombrie a fiecărui an”, scrie în Codul Fiscal.
Potrivit aceluiaşi document, dacă inflaţia este zero sau negativă, valoarea accizelor nu se diminuează. Însă, dacă există inflaţie, accizele cresc potrivit formulei de mai sus.
Astfel, potrivit chiar listei cu noile accize, valabile pentru 2019, publicată de Finanţe, acciza pentru benzina fără plumb va fi de 2.038 de lei pentru 1.000 de litri (de la 1.976 acum) iar cea pentru motorină de 1.896 de lei pentru 1.000 de litri (de la 1.838 acum).
Strict ca urmare a acestei ajustări, un litru be benzină şi de motorină va fi mai scump cu circa 7 bani pe litru (se pune şi TVA de 19% la acciză), în urma unui calcul simplu.
Citeşte şi:
Iar scumpirile ar putea fi şi mai mari, pentru că, de la acea dată, carburanţii auto vor fi mai „verzi”.
Guvernul va impune, de la 1 ianuarie 2019, carburanţi cu un conţinut ridicat de biocombustibil, măsură care trebuia să intre în vigoare încă de la începutul acestui an, dar care a fost amânată.
De atunci, benzina va trebui să conţină bioetanol în proporţie de 8%, faţă de 4,5% cât este acum, iar motorina 6,5% biodiesel, faţă de 5% cât este acum.
România a amânat cu un an introducerea acestei prevederi, dar, potrivit unor surse apropiate situaţiei, de la 1 ianuarie vor intra în vigoare noile praguri. Un proiect de ordonanţă de urgenţă pe această temă a fost deja redactat la jumătatea anului şi a devenit deja lege.
Companiile petroliere nu au spius, oficial, dacă această creştere a componentei bio se va reflecta în preţul final la pompă, şi cum.
Surse apropiate sectorului de rafinare spuneau însă,în toamnă că, în medie, efectul creşterii componentei bio în benzină şi motorină se traduce într-un plus de 30-40 de dolari pe tonă, ceea ce înseamnă, grosier, o scumpire suplimentară de cel puţin 10 bani pe litru, la pompă, potrivit calculelor de la acea data.
Citeşte şi:
Cauzele sunt multiple. Unele ţin de preţul mai mare al componentei bio. De exemplu, în cazul motorinei trebuie substituit carburant care are o cotaţie de piaţă mai mică decât cea a biodieselului. La benzină, unde creşterea procentuală a componentei bio este şi mai mare, vor fi costuri inclusiv pentru adaptarea procesului de fabricaţie, mai ales că noul amestec benzină-etanol în aceste procente pare a nu fi compatibil cu toate motoarele.
Astfel, în cazul în care conținutul de etanol din benzină depășește valoarea de 5% în volum sau conținutul de oxigen din benzină depășește 2,7% m/m, la pompele de alimentare va fi inclus și următorul text de avertizare: «Atenție! Verificați compatibilitatea motorului autovehiculului dumneavoastră cu acest amestec de carburant», după cum scrie în Ordonanţa de Urgenţă.
La motorină, avertismentul apare dacă se depăşeşte pragul 7% componentă bio.
După o scmpire accelerată a carburanţilor în prima jumătate a anului, ultimele trei luni au adus o scădere semnificativă a preţurilor, generată de scăderea cotaţiilor produselor petroliere.
Potrivit ultimelor date ale Oil Bulletin, serviciul de monitorizare a pieţei carburanţilor, la data de 17 decembrie, preţul mediu lal benzinei vândute în România era de 1,09 euro pe litru, al doilea cel mai mic din Uniunea Europeană, după cel din Bulgaria, unde acest carburant costă, în medie, un euro litrul, şi la egalitate cu cel Ungaria. La motorină, preţul mediu de la noi era de 1,17 euro pe litrul, preţuri mai mici decât la noi fiind în Bulgaria, Lituania, Luxemburg şi Spania.