Rusia îşi extinde influenţa în Serbia: trimite miliarde în cea mai mare companie şi leagă ţara la noua conductă “Turk Stream” chiar în acest an

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că Gazprom Neft va investi în Serbia 1,4 miliarde de dolari până în anul 2025, la o conferinţă de presă ţinută după discuţii cu omologul său sârb Alexandar Vucic. “Gazprom Neft este principalul investitor în sectorul energetic din Serbia. A investit până acum 3 miliarde de dolari în subsidiara sa NIS şi intenţionează să investească încă 1,4 miliarde până în 2025”, a spus Putin, care a mai arătat şi că firma rusă Power Machines deja furnizează asistenţă Serbiei pentru reabilitarea centralelor electrice.

NIS, care este compania naţională a Serbiei, cel mai mare plătitor de taxe al ţării şi “una dintre cele mari companii de petrol şi gaze din Estul Europei”, după cum spune Putin, a fost preluată de divizia petrolieră a gigantului rus Gazprom, Gazpron Neft –

Gazprom a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni în anul 2009, pentru 400 de milioane de dolari. Cu această ocazie, Gazprom a devenit proprietarul a două rafinării în Serbia, la Pancevo şi Novi Sad. De atunci, NIS se tot dezvoltă, inclusiv la nivel regional, pe zona de retail, cu brandul de benzinării Gazprom. În România, NIS operează o reţea de 18 benzinării şi are şi are concesionate şi şase perimeter petroliere în zona de vest a României, în judeţele Bihor şi Timiş.

Gazprom pune repede Serbia repede pe harta gazului său

În acelaşi context, şeful Gazprom le-a transmis sârbilor că le va trimite gaz rusesc prin gazoductul Turk Stream pe care îl va finalize pe teritoriul Serbiei chiar în acest an. “Conducta de gaza va pleca de la graniţa Serbiei cu Bulgaria şi va ajunge la graniţa cu Ungaria, Ca deadline, conducta va fi asamblată până la sfârşitul anului 2019”, a declarat Alexey Miller.

Conducta va avea o lungime de 403 km, iar construcţia sa, care presupune şi o staţie de compresoare, poate începe “în orice zi de acum încolo”, a declarat Miller.

Iar Gazprom nu le face sârbilor doar ţeava prin care să le vândă propriul gaz, ci le foloseşte teritoriul pentru a extinde un deposit subteran deja existent, ca parte a noii infrastructuri care va fi creată pntru Turk Stream. Este vorba despre depozitul Batanski Dvor, a cărui capacitate de înmagazinare subterană va fi extinsă cu 300 de milioane de metri cubi până la 750 de milioane, şi a cărui capacitate de extracţie zilnică se va dubla, până la 10 milioane de metri cubi. Totul va fi gata în 20222, a spus Miller-

Rusia şi Serbia au semnat încă din 2017 un acord de cooperare pe termen lung prin care sistemul de transport al gazelor din statul balcanic să fie extins şi tot atunci s-a decis şi pregătirea studiului de fezabilitate pentru extinderea depozitului.

Serbia a importat în 2018 de la Gazprom 2,15 miliarde de metri cubi de gaze.

Citeşte şi:

Efectul Marea Neagră: Serbia este interesată de construcţia unui interconector de gaze cu România

Gazoductul TurkStream este parte din eforturile autorităţilor de la Moscova de a evita Ucraina ca rută pentru tranzitul gazelor ruseşti spre Europa, regiune care importă aproximativ o treime din necesarul său de gaze naturale de la Gazprom.

Estimat la şapte miliarde de euro, proiectul TurkStream prevede construcţia a două conducte cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi de gaz pe an fiecare, ceea ce va permite Rusiei să îşi reducă dependenţa de Ucraina ca rută de tranzit pentru livrările sale de gaze destinate Europei.

Lucrările la gazoduct, care va lega Rusia de Turcia via Marea Neagră, au început în luna mai 2017. Prima linie a acestui gazoduct este destinată aprovizionării cu gaze ruseşti a consumatorilor din Turcia în timp ce a doua linie va permite furnizarea de gaze consumatorilor din sudul şi sud-estul Europei.Porţiunea submarină a conductei a fost finalizată deja, în noiembrie 2018.

Ulterior, potrivit informaţiilor din presa rusă, Gazprom a pus la punct planuri pentru a prelungi conducta de gaze naturale TurkStream în patru state din sudul şi centrul Europei (Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovacia). „Documentele trimise operatorilor de transport din Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovacia în lunile octombrie şi noiembrie, în cadrul procedurilor de rezervare pentru viitoare capacităţi, arată că Gazprom a ales deja o rută pentru livrările de gaze spre Europa via al doilea tronson al conductei TurkStream prin aceste ţări”, scria în noiembrie Kommersant.