Taxa clawback devine a doua cea mai mare sursă de bani la CNAS în 2019. Încasările estimate din taxă cresc cu peste 20% la 3,34 miliarde de lei

CNAS estimează că veniturile încasate din clawback vor depăşi 3,34 miliarde de lei în 2019, depăşind astfel cu 20,36% execuţia preliminată din 2018, potrivit legii bugetului de stat.
Mai mult, statul estimează că încasările din clawback vor creşte susţinut în fiecare an, până la 3,6 miliarde de lei în 2022.
Defalcat, în 2019 CNAS mizează pe venituri din clawback de:

• 1,85 miliarde lei din contribuţia datorată pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat, cu aproape 93% mai mari decât cele din execuţia preliminată pe 2018.
• 1,47 miliarde de lei din contribuţia datorată pentru medicamente finanţate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, cu peste 18% mai mici decât cele din execuţia preliminată din 2018.
• 15,94 milioane lei din contribuţia datorată pentru volume de medicamente consumate care depăşesc volumele stabilite prin contracte (creştere cu peste 3% faţă de nivelul din 2018).

Clawback – o taxă pe cifra de afaceri, introdusă în anul 2009 şi aplicată deţinătorilor de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor – reprezintă 34% din preţul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei în trimestrul I din 2018 şi 24% din preţul de producător pentru medicamentele care costă peste 3.000 lei (deci cu 10 puncte procentuale mai mare pentru medicamentele ieftine), a explicat Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) într-o luare de poziţie remisă Economica.net.
Taxa clawback, puternic contestată de producătorii de medicamente, e principalul motiv al dispariţiei de pe piaţă a medicamentelor ieftine, au atras atenţia producătorii de medicamente, în repetate rânduri, în ultimii ani.

Taxa clawback urcă un loc şi ajunge în 2019 a doua cea mai mare sursă de bani la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din care e finanţat sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Anul trecut, taxa clawback a fost a treia sursă de venit la Fondul Sănătăţii (FNUASS), potrivit unor statistici ECONOMICA.NET.

În acest an însă, clawback ajunge a doua cea mai mare sursă de venit la bugetul FNUASS, în contextul în care contribuţiile la sănătate suportate de angajatori continuă să scadă, pe fondul trecerii CASS în sarcina angajaţilor, de la 1 ianuarie 2018.

Angajatorii vor aduce la Fondul Sănătăţii 1,62 de miliarde lei în 2019, cu peste 56% mai puţin decât în execuţia preliminată pe 2018, estimează Guvernul în proiectul bugetului de stat. Scăderea sumelor virate de angajatori la Fond se datorează trecerii CASS exclusiv în sarcina angajaţilor, de la 1 ianuarie 2018. Sumele virate de angajatori la Sănătate vor continua să scadă şi în 2020, reiese din proiectul de act normativ.

Asiguraţii vor aduce în 2019 cei mai mulţi bani la Fondul de Sănătate: 32,61 miliarde lei, cu 22,64% mai mult decât în execuţia preliminată pe 2018.

Guvernul amână de ani de zile luarea unei decizii privind clawback diferenţiat pentru medicamente generice şi pentru inovative.

Clawback se aplică unitar atât producătorilor de medicamente generice (ieftine), cât şi producătorilor de medicamente inovative (scumpe).
Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) atrage atenţia într-o luare de poziţie remisă Economica.net că dezinteresul autorităţilor faţă de aplicarea taxei de clawback diferenţiat pune în pericol soarta a milioane de pacienţi români care folosesc medicamente ieftine, acestea fiind primele afectate de lipsa unei decizii referitoare la introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback.
APMGR spune că alte mii de medicamente vor dispărea în 2019 şi multe linii de producţie ale fabricilor româneşti vor fi închise din cauza aplicării taxei clawback în mod unitar medicamentelor generice şi inovative, la fel ca în prezent.
”APMGR a înaintat Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Finanţelor Publice mai multe soluţii viabile pentru a asigura accesul pacienţilor la aceste medicamente generice de o importanţă strategică în terapiile pe care le urmează, în primul rând prin introducerea metodei de calcul diferenţiat al taxei clawback, ȋn funcţie de preţul de referinţă generic”, a spus Adrian Grecu, preşedintele APMGR.
CNAS a spus că soluţia e viabilă şi că ar reduce taxa clawback pentru medicamentele ieftine la 18.57% ȋn trimestrul 4 al acestui an, faţă de nivelul de 27.53% rezultat din aplicarea modului actual de calcul al taxei, fără a avea un impact asupra bugetului de stat. Mai mult, Consiliul Concurenței consideră că aplicarea contribuției diferențiate ar aduce beneficii bugetare, au conchis oficialii APMGR.

O veste bună pentru producătorii de medicamente la finalul anului trecut.

Pe 20 decembrie, Guvernul a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă prin care creşte bugetul aprobat trimestrial (BAT), aferent medicamentelor suportate din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS) şi din bugetul Ministerului Sănătăţii. Decizia Guvernului va duce la scăderea taxei plătite de producătorii de medicamente.
Concret, începând cu trimestrul IV al anului 2018 şi până la data de 31 decembrie 2019, prin aplicarea indicilor de inflaţie calculaţi pe perioada 2012 – 2017 de către Institutul Naţional de Statistică, valoarea BAT va fi de 1.595 milioane lei. Spre comparaţie, valoarea BAT din anul 2012 până în prezent a fost de 1.515 milioane lei.
De asemenea, începând cu anul 2020, OUG aprobată pe 20 decembrie prevede actualizarea anuală a BAT cu indicele de inflaţie.