Leul devine încă o victimă a măsurilor guvernamentale. Şase motive pentru care taxa pe lăcomie este greşită – Ebury

Perechea EUR/RON a crescut cu aproape 2% pe parcursul lunii precedente, un procent important ținând cont de gestionarea strictă a regimului valutar (Figura 1).

Deprecierea a fost un rezultat direct al deciziei guvernului de a introduce așa-numita „taxă pe lăcomie” fapt care a determinat o scădere a interesului investitorilor față de activele din țară. Piețele nu au fost încântate de această taxă și au pedepsit România prin vânzarea atât a capitalurilor proprii (Figura 2), cât și a datoriilor.

“Taxarea activelor financiare nu este un concept nou și nici neapărat unul negativ. O astfel de taxă a fost deja introdusă în alte țări din regiune. Însă, în cazul de față, detaliile implementării și distorsiunile potențiale care ar rezulta au făcut ca investitorii să perceapă decizia guvernului ca fiind una net negativă” a declarat Johan Gabriels, Manager Ebury România și Bulgaria.

1) Taxa pentru bănci este foarte ridicată și ar putea conduce consolidarea sectorului

Activele financiare ale băncilor sunt impozitate cu o rată trimestrială care se mărește odată cu creșterea medie a ROBOR la 3 și la 6 luni. La nivelurile curente, aceasta este egală cu o rată anuală de 1,2%, care este mai mare decât dublul ratei în Polonia sau Ungaria. Este foarte probabil ca taxa să limiteze semnificativ profiturile potențiale pentru acest sector și să creeze probleme pentru creditorii mai mici, lucru care, la rândul său, ar putea reduce concurența în acest sector.

2) Taxa este legată de ROBOR, ceea ce creează probleme pentru banca centrală

Taxa suferă modificări în funcție de evoluția ROBOR la 3-6 luni. În mare parte, ratele ROBOR sunt rezultatul deciziilor băncii centrale. Dacă Banca Națională a României va fi nevoită să ia în considerare efectul potențial pe care creșteri ale ratei dobânzilor și operațiunilor sale le va avea asupra taxei bancare, politica monetară ar putea fi mai puțin eficientă. Ar fi mai greu pentru BNR să majoreze ratele, din cauza temerilor că ar destabiliza sectorul financiar.

3) Impozitarea băncilor nu poate fi suficientă pentru a salva finanțele țării

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în 2018 România abia a evitat depășirea pragului de 3% deficit bugetar din PIB, care probabil ar conduce la aplicarea procedurii de deficit excesiv și la deteriorarea imaginii țării în rândul agențiilor de rating și al creditorilor. Având în vedere că se așteaptă ca 2019 să aducă o încetinire a creșterii economice, este rațional să credem că, deși guvernul poate reuși să ridice o parte din veniturile țării prin măsuri noi, s-ar putea ca acestea să fie insuficiente pentru a salva țara de la intrarea în procedura de deficit excesiv. Există discrepanțe semnificative între estimările de creștere ale guvernului (5,5%) și cele ale prognozei mediane Bloomberg (care în prezent se ridică la 3,6%), precum și în privința veniturilor obținute prin noi măsuri (estimările guvernamentale se ridică la aproximativ 2,5 miliarde de dolari, în timp ce abordările mai conservatoare indică jumatate din această sumă sau circa 0,5 puncte procentuale din PIB – o cifră mai rezonabilă).

4) Taxa bancară ar putea afecta negativ creșterea economică a țării

Principalele bănci prezente în România au anunțat deja oprirea investițiilor în raport cu acest impozit. De asemenea, este probabil ca acestea să transfere unele din costuri clienților. Ambele efecte ar putea afecta negativ consumul, precum și investițiile. Cuplat cu deteriorarea percepției investitorilor asupra țării, impozitul ar putea afecta intrarea investițiilor viitoare.

5) Taxa a fost o surpriză

Taxa a fost anunțată brusc și a trecut la începutul anului. Măsurile nu au fost imediat clare și s-au dovedit a fi mai grele decât se credea anterior. Impozitele asupra băncilor sunt cele mai importante, dar sunt prevăzute, de asemenea, noi impozite pe cifra de afaceri, care vor aborda sectorul energetic și pe cel al telecomunicațiilor.

Atunci când orice entitate economică se confruntă cu incertitudine, este foarte probabil ca aceasta să fie mai atentă în viitoarele sale decizii investiționale. Impunerea unor măsuri bruște ar putea afecta intențiile de business în afara sectorului financiar, deoarece ar transmite semnalul că guvernul nu se teme de „schimbarea regulilor jocului”.

6) Media sugerează un conflict între BNR și guvern

Fluxul de știri din ultimele două săptămâni a arătat că există un dezacord considerabil cu privire la acestă taxă între guvern și Banca Națională a României. Taxa a fost prompt criticată de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, dar și de alți membri ai Consiliului de Administrație, ceea ce a determinat o serie de răspunsuri negative din partea guvernului. O astfel de luptă deschisă între două instituții principale limitează încrederea pieței în ambele.

Suntem pesimiști în ceea ce privește perspectivele leului, având în vedere deficitele duble, pauza băncii centrale în creșterea ratelor, noile taxe guvernamentale și efectele potențiale ale acestora, precum și potențiala impunere a procedurii de deficit excesiv menționată mai sus. Totuși, este posibil ca amploarea soldării recente să fi fost puțin exagerată, mai ales dacă guvernul va decide să reducă din noile sale măsuri, iar leul ar înregistra o revenire pe termen scurt.

De asemenea, se pare că guvernul devine în cele din urmă flexibil în ceea ce privește aspectele fiscale. Într-o declarație recentă, considerată „confuză” de către banca centrală, consilierul prim-ministrului a anunțat că taxa ar putea fi anulată dacă BNR ar modifica formula în care se calculează ROBOR-ul sau ar elimina această rată. Nu este un lucru concret (și nici pozitiv în sine), dar ar putea sugera că guvernul este deschis la schimbarea liniilor directoare. Declarația a determinat deja o revenire ușoară a acțiunilor bancare ale unora dintre cei mai mari creditori din România.

Dolarul s-a stabilizat în raport cu Euro, dar nu și față de Leu

În general, evoluția ratei USD / RON este determinată aproape în întregime de fluctuațiile perechii EUR / USD. Cu toate acestea, începutul anului s-a dovedit a separa parțial valoarea dolarului în raport cu leul de evoluția perechii principale – EUR / USD (Figura 3). Ca urmare a problemelor interne, leul s-a depreciat în fața dolarului la cel mai redus nivel de la începutul anului 2017.

Indiferent de creșterea cotației USD / RON determinată de problemele interne, este important să reținem că aceasta este o situație atipică și o excepție de la regulă – pe termen lung, corelația USD / RON și EUR / USD este probabil să se restabilească, prin urmare merită să analizam situația de pe ambele parți ale Atlanticului.

Perechea EUR / USD rămâne relativ stabilă, cu un curs apropiat de prognoza noastră pe termen lung. În ianuarie, perechea a continuat să fie tranzacționată în cea mai mare parte în canalul de preț 1.13 – 1.15 în care a rămas în ultimele luni. Așa cum ne-am așteptat, în timpul ultimei reuniuni, Fed-ul amercian și-a schimbat comunicarea către o poziție pacifistă și a anunțat că întrerupe un ciclu al ratei dobânzii, cu alte cuvinte „oprirea autopilotului”, ceea ce înseamnă că deciziile băncii vor fi mai puțin automate, și mai mult bazate pe date. Moneda comună nu a beneficiat prea mult de schimbări în comunicarea Fed-ului, lucru nu prea surprinzător având în vedere problemele interne, în special creșterea slabă a Q4 și activitatea redusă de afaceri de la începutul anului. În ultimul trimestru al anului trecut, Italia a intrat într-o recesiune tehnică, în timp ce Germania abia a crescut.

Inflația de bază rămâne în mare parte stabilă, iar o ușoară creștere a cotei nu va fi suficientă pentru ca moneda comună să înregistreze o revenire vizibilă în fața dolarului. Având în vedere cele de mai sus, estimarea noastră este că perechea va rămâne cel mai probabil relativ aproape de nivelurile actuale.

Orice s-ar întâmpla cu USD/RON pe termen scurt este probabil să depindă de modul în care leul va reacționa la noile informații referitoare la „taxa pe lăcomie”. Pe termen lung, credem că rata USD/RON va rămâne ridicată, având în vedere stabilizarea așteptată a ratei EUR / USD și o depreciere treptată a monedei românești față de euro.