Cum au ajuns investitorii britanici în fintech să se înghesuie la poarta Lituaniei

Lituania pariază pe Brexit pentru a ajuta ţara să devină un hub global pentru companiile fintech şi caută să atragă companii britanice care îşi deschid filiale în UE. Aproximativ 100 de companii financiare şi start-up-uri fintech din Marea Britanie, dar şi din alte state, solicită licenţe în Lituania pentru a se asigura că vor avea acces la piaţa din Uniunea Europeană după Brexit, a declarat pentru Reuters, un oficial al Băncii Centrale a ţării.
Economica.net - Dum, 10 feb. 2019, 19:45
Cum au ajuns investitorii britanici în fintech să se înghesuie la poarta Lituaniei

Marea Britanie urmează să părăsească Uniunea Europeană pe 29 martie, dar nu a ajuns încă la o înțelegere privind relația post-Brexit, în sensul că firmele cu licențe emise în Marea Britanie nu mai au dreptul să furnizeze anumite servicii financiare în UE.

Companiile, dintre care un sfert provin din Marea Britanie, doresc să obțină licențe de instituții emitente de monedă electronică, a declarat pentru Reuters, într-un interviu, Marius Jurgilas, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Centrale a Lituaniei.

„Se pare că firmele, multe dintre ele destul de mari, se comportă ca un student care începe să se îngrijoreze doar în ajunul unui examen”, a spus el.

Acesta a adăugat că Lituania poate procesa o cerere de licență pentru instituții financiare digitale în doar trei luni, comparativ cu aproximativ un an în unele țări ale UE, oferindu-i un avantaj față de alte centre fintech precum Luxemburg, Irlanda sau Belgia.

„Nu avem resursele necesare pentru a procesa toți aplicanții. Trebuie să alegem prioritizând solicitanții care prezintă cel mai scăzut risc”, a spus Jurgilas, care nu a furnizat numele companiilor aplicante.

Banca Centrală a Irlandei a declarat în octombrie că a observat o creștere a numărului de firme de servicii financiare care încearcă să-și înființeze sau să-și extindă operațiunile în Irlanda ca urmare a Brexit și procesează peste 100 de astfel de cereri.

Lituania a început să atragă companii fintech cu câțiva ani în urmă, iar din ianuarie a emis un număr de 83 de licențe pentru astfel de firme, secondată numai în Marea Britanie în rândul țărilor Uniunii Europene, potrivit cifrelor guvernamentale.

Printre nou-veniți se numără o firmă de plăţi deţinută de Alphabet, compania mamă a Google, și Revolut, o bancă britanică digitală cu operaţiuni şi în România, iar Jurgilas a declarat că banca centrală este pregătită să-și intensifice capacitățile de supraveghere pe măsura ce sectorul se dezvoltă.

Jurgilas a respins sugestiile potrivit cărora firmele au fost îndreptate către Lituania printr-un regim de reglementare foarte relaxat.

„Uniunea Europeană are instituții care se asigură că autoritățile de supraveghere a pieței din toate țările sale, inclusiv Lituania, lucrează la același standard și dacă o bancă înregistrată în Lituania crește la o dimensiune semnificativă, supravegherea acesteia va fi preluată de Banca Centrală Europeană”, a mai spus oficialul.

Jurgilas insistă că noua direcție a țării sale nu este întru totul despre Brexit.

„A fost o coincidență”, spune el. „De cele mai multe ori dorim ca inovarea să se întâmple aici, nu cu zece ani după ce lucrurile au fost implementate în Suedia”.

Ţările baltice s-au poziționat că lideri în economia digitală europeană prin regimul fiscal accesibil și predictibil, legiferarea activităților emergente (cum ar fi legea ride sharing-ului in Estonia) şi digitalizarea economiei (spre deosebire de România, în Lituania îşi poţi înfiinţa o firmă rapid pe internet).
 
Banca Lituaniei nu are „sancțiuni de reglementare pentru primul an de activitate”, măsură considerată de unii analişti că ar putea fi un semn de lipsă a controlului Oficialii vor fi, de asemenea, dornici să evite cazurile de spălare a banilor care i-au afectat pe vecinii săi, Letonia și Estonia.
 
Ceea ce oferă Lituania este o reglementare specială, care permite companiilor din domeniul tehnologiilor financiare să testeze produsele într-un mediu limitat și sub supraveghere.

Astfel de reglementări pentru zone economice speciale sunt rare, iar criticii își fac griji că duc spre faliment, însă suporterii insistă că stimulează inovarea și pot fi bine gestionate.

Te-ar mai putea interesa și
Electrica și compania emirateză Esyasoft înființează o companie dedicată tehnologiilor de stocare a energiei și digitalizării rețelelor
Electrica și compania emirateză Esyasoft înființează o companie dedicată tehnologiilor de stocare a energiei și digitalizării ...
Astăzi, la sediul Ministerului Energiei, a avut loc semnarea oficială a documentelor de constituire a noii companii din cadrul Grupului Electrica, denumită Electrica Esyasoft Smart Solutions S.A....
Ungurii de la MVM CEEnergy negociază cu turcii de la Botas un nou acord de import de gaze
Ungurii de la MVM CEEnergy negociază cu turcii de la Botas un nou acord de import de gaze
Firma ungară MVM CEEnergy este în negocieri cu compania turcă de gaze Botas pentru un nou acord de import de gaze, a anunţat ...
AI la bugetari. Program de guvernare PSD privind digitalizarea – Ivan: Vorbim inclusiv de folosirea inteligenţei artificiale în administraţia publică
AI la bugetari. Program de guvernare PSD privind digitalizarea – Ivan: Vorbim inclusiv de folosirea inteligenţei artificiale ...
Inteligenţa artificială va fi folosită în administraţia publică din România, iar cel mai important proiect pregătit ...
UPDATE – România intră deplin în Schengen în ianuarie 2025, anunţă Ungaria. Primele reacţii
UPDATE – România intră deplin în Schengen în ianuarie 2025, anunţă Ungaria. Primele reacţii
România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen de liberă circulaţie din ianuarie 2025, a declarat ...