Isărescu: Flexibilitatea regimului de curs de schimb din România a favorizat avansul mult mai alert al convergenţei reale, faţă de Bulgaria

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a afirmat marţi, la Constanţa, că abuzul privind flexibilitatea cursului valutar poate fi la fel de dăunător bunului mers al economiei ca şi abuzul de rigiditate, menţionând că BNR nu poate duce cursul de schimb acolo unde doreşte.

„Flexibilitatea inerentă unui regim de flotare controlată precum cel practicat de BNR are însă şi limite clare, care nu trebuie pierdute din vedere – nu înseamnă nicidecum că banca centrală acţionează discreţionar, putând duce cursul de schimb acolo unde doreşte. Abuzul de flexibilitate poate fi la fel de dăunător bunului mers al economiei ca şi abuzul de rigiditate. De altfel, regimul de ţintire directă a inflaţiei aplicat de către BNR reprezintă o combinaţie de reguli şi de componente discreţionare având ca scop formularea unei politici monetare coerente şi eficiente”, a spus Isărescu în disertaţia susţinută la Universitatea „Ovidius”, cu prilejul primirii titlului de Doctor Honoris Causa al instituţiei de învăţământ superior.

Potrivit acestuia, România a înregistrat progrese semnificative în domeniul convergenţei reale, reflectate în reluarea şi accelerarea creşterii economice.

„România a înregistrat progrese semnificative în domeniul convergenţei reale, reflectate în reluarea şi accelerarea creşterii economice în perioada care a urmat crizei globale. Această evoluţie a condus la un avans al PIB pe locuitor ca pondere în media zonei euro (pe baza standardului puterii de cumpărare) de la 31,7% în anul 2005 la un nivel estimat de circa 60% în anul 2018. Este cel mai rapid ritm de creştere consemnat în cadrul grupului de ţări cu tendinţe similare, acelaşi indicator majorându-se în Bulgaria, de exemplu, de la aproximativ 33% în 2005 la doar circa 48% – estimare pentru 2018”, a afirmat guvernatorul BNR.

Mugur Isărescu a spus că în România, comparativ cu Bulgaria care şi-a impus un curs de schimb fix, flexibilitatea regimului de curs de schimb din ţara noastră a favorizat avansul mult mai alert al convergenţei reale.

„Chiar dacă aceste două ţări vecine au multe în comun, există şi lucruri care le despart – nu doar Dunărea, ci şi regimul de curs de schimb! Prin adoptarea consiliului monetar în urmă cu peste două decenii, într-o situaţie de criză economică şi bancară, Bulgaria şi-a impus un curs de schimb fix, cu toate beneficiile şi neajunsurile care decurg din practicarea acestuia. Cert este că flexibilitatea regimului de curs de schimb din România a fost de natură a favoriza avansul mult mai alert al convergenţei reale în România faţă de Bulgaria. Mişcările cursului de schimb al leului au permis absorbirea unor şocuri neprevăzute ce puteau afecta creşterea economică, facilitând situarea sa la un nivel mai ridicat şi evitând totodată fluctuaţiile excesive la nivelul acesteia. Merită semnalat faptul că în Bulgaria nu s-a depăşit în niciun an din perioada postcriză pragul de creştere economică de 4%, în timp ce în România în fiecare dintre ultimii trei ani s-au consemnat niveluri superioare acestuia”, a precizat Isărescu.

El a mai afirmat că ţările mai mari, cu regim de curs de schimb flexibil şi niveluri mai ridicate ale convergenţei reale, nu se grăbesc să facă pasul spre euro, concentrându-se mai degrabă, în primă instanţă, pe corectarea unor probleme structurale cu care se confruntă.

„Benoît Couré, membru al Comitetului Executiv al BCE, remarca, în cadrul unei conferinţe organizate în noiembrie 2018 de Banca Naţională a Austriei, faptul că economiile din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est sunt caracterizate de un nivel neuniform al convergenţei. Dintre cele care au aderat deja la UE, au intrat până acum în zona euro economii de dimensiuni mai mici. Ţările mai mari, cu regim de curs de schimb flexibil şi niveluri mai ridicate ale convergenţei reale, nu se grăbesc să facă pasul spre euro, concentrându-se mai degrabă, în primă instanţă, pe corectarea unor probleme structurale cu care se confruntă. Mai atrase de perspectiva unei adoptări relativ rapide a monedei unice par a fi economiile cu regim fix al cursului de schimb, care, prin urmare, au renunţat deja la flexibilitatea acestui instrument, chiar şi dacă înregistrează un nivel mai redus al convergenţei reale”, a explicat Mugur Isărescu.

Conform guvernatorului BNR, abordarea României este diferită de cea a Bulgariei privind adoptarea monedei unice, ţara noastră fiind printre cele care practică ţintirea directă a inflaţiei.

„În ceea ce priveşte diferenţele actuale de abordare între ţări privind adoptarea euro, unora li s-ar putea părea ciudat că Bulgaria, rămasă în urmă în planul convergenţei reale, are în vedere o intrare mai rapidă în zona euro decât România. Este natural ca ţara vecină să privească adoptarea euro ca pe unica ieşire sănătoasă din aranjamentul actual de tip consiliu monetar. În schimb, în România, Ungaria, Polonia şi Cehia, ţări în care se practică ţintirea directă a inflaţiei, abordarea este una diferită, întrucât trecerea la euro prezintă un grad mai ridicat de complexitate. Aceasta nu înseamnă nicidecum că România ar fi sceptică în privinţa adoptării euro, ci doar că are nevoie de o viziune cuprinzătoare menită să asigure intrarea la momentul potrivit şi cu succes în zona euro”, a spus Mugur Isărescu.