Am avut cinci premieri în ultimii patru ani. Proporţiile în PIB ale cheltuielilor statului cu salariile, investiţiile, pensiile şi finanţările din fonduri europene au variat foarte puţin în timpul acestor prim-miniştri. Dar execuţiile bugetare din ultimii patru ani arată o direcţie clară spre majorarea cheltuielilor de personal ale statului şi o diminuare a cheltuielilor de capital, care înseamnă investiţii făcute de statul român, cu precădere în infrastructură.
Ponta a lăsat recorduri. Mici.
Premierul Victor Ponta abandona guvernarea în 2015, în urma incidentului din clubul “Colectiv” şi a presiunilor noului preşedinte Klaus Iohannis, care cerea de mai multă vreme un alt guvern.
Execuţia bugetului din 2015 arată că salariile bugetarilor ocupau 7,4% din PIB. Investiţiile statului în economie capitol bugetar care se numeşte “cheltuieli de capital” se ridicau la doar 2,6% din PIB, dar aveau să devină etalon în guvernările care au urmat, pentru că această cifră nu a fost depăşită până acum. Notăm, că investiţiile se măreau faţă de 2014 ca proporţie în PIB. Cheltuielile din fonduri UE au ieşit din buget în valoare de 3,5% din PIB, din nou o cifră care n-a mai fost atinsă până azi. Însă au fost cheltuieli conjuncturale, România fiind pe final de absorbţie a precedentului program de finanţare, înlocuit de cadrul financiar european 2014-2020, care funcţionează în prezent.
Cheltuielile cu asistenţa socială, care sunt ocupate în proporţie de 80% de pensii, ocupau atunci 10,8% din PIB. Asta găsea guvernul Cioloş când a fost numit.
Cioloş a făcut trecerea de la investiţii la salarii
Sfârşitul anului 2016 şi al guvernării Cioloş aducea o schimbare de viziune, chiar dacă mică. Salariile bugetarilor au urcat cu 0,1 puncte, la 7,5% din PIB, iar investiţiile publice au scăzut cu 0,1 puncte, la 2,5% din PIB. Deci, s-a realizat un transfer proporţional dinspre investiţii spre salarii.
Asistenţa socială a ocupat tot 10,8% din PIB. La capitolul de cheltuieli cu fondurile UE a fost însă o scădere bruscă, la 1,3% din PIB. La acest capitol evoluţia este tot conjuncturală. A fost primul an în care România putea angaja fizic sume în plin din noul cadru de finanţare. Premierul Cioloş acuza la acea vreme că noul cadru nu a fost bine pregătit în 2015 şi că guvernul său lucrează la remedierea situaţiei.
Grindeanu & Toader au mărit diferenţa dintre salarii şi investiţii
Tumultosul an guvernamental 2017, în care am avut doi premieri, Sorin Grindeanu, în prima parte, şi Mihai Tudose, în partea a doua, numiţi de noua coaliţie de guvernare PSD-ALDE, s-a încheiat cu un nou minus la investiţii şi un nou plus, consistent, la salarii.
Potrivit execuţiei bugetare anuale, cheltuielile bugetare cu salariile au urcat puternic, la 8,3% din PIB. În acelaşi timp, cheltuielile cu investiţiile statului s-au diminuat la 2,3% din PIB. Cheltuielile cu fondurile UE au urcat anemic la 2,2% din PIB, în schimb, cele cu asistenţa socială depăşeau 11% din PIB.
Dăncilă – explozie pe salarii, revenire anemică la investiţii şi fonduri europene
De departe, cea mai evidentă măsură a guvernării semnate de premierul Viorica Dăncilă este creşterea salariilor. O adevărată explozie a acestora s-a produs anul trecut când, potrivit execuţiei bugetare, au ajus să depăşească 9% din PIB, cu peste 2% din PIB (întreg bugetul Armatei) peste nivelul, de exemplu, din 2012.
Cheltuielile de capital, punga din care statul face, în principal, drumuri şi poduri, s-au întors la un nivel anemic, de 2,5% din PIB. Fondurile europene sunt evidenţiate între cheltuieli cu o creştere de 0,4 puncte procentuale, la 2,6% din PIB.
Surprinzător, cheltuielile cu asistenţa socială au scăzut uşor ca proporţie în PIB, la 10,7%.