„Pentru anul 2019 s-a estimat o creştere economică de 5,5% fiind rezultatul unei contribuţii pozitive a cererii interne (6,1 puncte procentuale) şi a unui aport uşor negativ al exportului net (-0,6 puncte procentuale). În cadrul cererii interne s-a estimat că investiţiile brute (formarea brută de capital fix) se vor majora cu 6,9%. Pentru perioada 2020 – 2022 se estimează că economia românească va creşte mai susţinut, cu un ritm mediu anual de 5,2%. Cererea internă (consumul şi investiţiile) va continua să reprezinte în acest interval principalul motor al creşterii economice”, se arată în documentul citat.
Cheltuielile cu consumul privat se vor majora, în medie, cu 5,7% anual, în condiţiile îmbunătăţirilor manifestate pe piaţa muncii.
Formarea brută de capital fix va înregistra un ritm accelerat de creştere, în medie 7,6% anual, pe fondul îmbunătăţirii climatului investiţional prin măsurile avute în vedere, precum şi a condiţiilor de finanţare atât din surse bugetare cât şi din fonduri structurale şi de investiţii.
Potrivit documentului, se estimează că investiţiile se vor întări pe fondul unei îmbunătăţiri în implementarea proiectelor finanţate din fonduri UE, al creşterii veniturilor populaţiei, precum şi al amplificării şi diversificării surselor bugetare naţionale de finanţare.
Pe de altă parte, autorităţile prognozează o reducere a contribuţiei negative a exportului net la creşterea PIB de la -1,7 pp în anul 2018 la -0,6 pp în anul 2019 şi -0,5 pp ulterior.
În anul 2018, deficitul contului curent a fost de 4,5% din PIB urmând să se restrângă la 3,4% în anul 2019, fiind finanţat în majoritate din investiţii străine directe.
„Creşterea economică pe termen mediu va crea condiţiile îmbunătăţirii ocupării, în special în ceea ce priveşte numărul salariaţilor. Astfel, se estimează că populaţia ocupată se va majora treptat până în 2021, structura modificându-se în favoarea salariaţilor a căror pondere se estimează că va fi de peste 77% în 2022 faţă de 74% în 2018. Astfel, rata şomajului, conform AMIGO, va continua să se diminueze, de la 4,2% în 2018 la 3,8% în 2022”, subliniază Programul de convergenţă 2019 – 2022.
Guvernul a aprobat miercuri Memorandumul privind Programul de convergenţă 2019-2022. Documentul are la bază prevederile Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2019-2021 şi prognoza cadrului macroeconomic pe termen mediu 2019-2022.