Consiliul Europei a adoptat o declaraţie prudentă, încercând să menajeze Rusia, spre indignarea Kievului

Reuniunea de la Helsinki, convocată cu ocazia trecerii preşedinţiei forului, prin rotaţie, de la Finlanda la Franţa, survine în plină criză cu Rusia, ai cărei reprezentanţi în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) au fost privaţi de dreptul de vot în 2014 după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea.

Moscova a replicat prin politica ‘scaunului gol’. Din 2017, Rusia nu şi-a mai achitat contribuţia de 33 milioane de euro la bugetul anual al Consiliului Europei (CE).

În declaraţia lor comună, miniştrii CE menţionează, printre ‘drepturile şi obligaţiile’ celor 47 de state membre, că ‘una dintre obligaţiile lor fundamentale este aceea de a-şi plăti contribuţiile obligatorii la bugetul’ organizaţiei.

De asemenea, aceştia sunt de acord că ‘toate statele membre trebuie să aibă dreptul de a participa pe picior de egalitate în cadrul Comitetului de Miniştri şi al Adunării Parlamentare’.

Potrivit regulilor Consiliului, un stat membru care nu-şi plăteşte contribuţia riscă excluderea după doi ani, adică începând cu luna iunie pentru Rusia. Datoria Rusiei la bugetul CE se ridică în prezent la 100 milioane de dolari, potrivit Ministerului de Externe finlandez, conform dpa.

Aceasta înseamnă că Moscova nu va participa în iunie la alegerea noului secretar general al organizaţiei, o posibilitate care, potrivit Rusiei, ar putea însemna retragerea sa din CE.

Or, miniştrii au afirmat vineri că ei ‘lansează un apel la participarea delegaţiilor din toate statele membre’ la sesiunea din iunie.

Această declaraţie prudentă, care menajează clar Rusia, a fost primită favorabil la Moscova, dar a stârnit indignarea Ucrainei.

‘Este un pas în direcţia cea bună’, a reacţionat Konstantin Kosaciov, preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din cadrul Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus).

‘Aceasta nu este diplomaţie, aceasta este capitulare’, a replicat reprezentantul Ucrainei la Consiliul Europei, Dmitro Kuleba, intervievat de AFP.

‘Vrem ca Rusia să rămână în Consiliul Europei, dar dorim de asemenea ca ea să-şi respecte obligaţiile şi angajamentele în toate deciziile luate ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei’, a adăugat el.

Finlanda a sperat ca la predarea ştafetei către Franţa să pună toţi membrii de acord în privinţa unei noi proceduri interne care ar urma să gestioneze astfel de conflicte.

Miniştrii au subliniat ‘necesitatea’ unei astfel de proceduri, care ar putea fi iniţiată ‘fie de Adunarea Parlamentară, fie de Comitetul de Miniştri sau de secretarul general, şi la care vor participa toţi cei trei’.

Rusia a adoptat un ton mai conciliant înainte de reuniunea de la Helsinki.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului asigurase vineri că dacă Rusia ‘este interesată de activitatea Adunării Parlamentare’ a CE, ‘acest interes nu poate exista decât pe picior de egalitate’ între membrii săi.

Fondată pentru a da un impuls respectării drepturilor omului pe un continent devastat de război, Consiliul Europei sărbătoreşte împlinirea a 70 de ani, o ocazie de a aminti de succesele sale – în primul rând, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) – dar şi de dificultăţile bugetare şi de funcţionare pe care le traversează.

La 25 iunie, APCE îşi va alege noul secretar general care îi va succeda norvegianului Thorbjorn Jagland. Doi candidaţi sunt favoriţi în această cursă: vicepremierul belgian Didier Reynders şi ministrul croat al afacerilor externe şi europene, Marija Pejcinovic Buric.

Absenţa Rusiei de la acest vot ar avea ‘consecinţe grave’, a avertizat, din nou, vineri, ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

În acelaşi timp, Lavrov a atenţionat că securitatea pe continent este ‘aproape imposibil de realizat’ fără implicarea Rusiei, potrivit dpa. ‘Credem că Europa ar trebui să înţeleagă că fără Rusia este aproape imposibil de asigurat o securitate europeană veritabilă’, a subliniat şeful diplomaţiei ruse într-un discurs susţinut la reuniunea CE de la Helsinki.