Badea (ASF): Este necesară dezvoltarea unor mecanisme de investiţii în infrastructură

„În prezent, la mai mult de 10 ani de la cele mai intense manifestări ale crizei financiare globale care a perturbat viaţa economică şi socială la toate nivelurile şi pe toate meridianele geografice, în continuare sistemul financiar are o structură foarte apropiată de cea anterioară crizei: în SUA ponderea majoră a finanţărilor pentru economia reală este asigurată prin pieţele de capital, în vreme ce în Europa băncile rămân puternic dominante, chiar dacă gradul de intermediere s-a redus. Un studiu din mai 2016 al European Savings and Retail Banking Group, bazat pe date publicate în decembrie 2015 de United States Census Bureau şi pe Ancheta statistică a Comisiei Europene privind accesul la finanţare al companiilor din noiembrie 2014 formulează câteva concluzii interesante în sprijinul ipotezei anterior menţionate: în medie pentru anii 2000-2010, pieţele de capital au asigurat peste 69% din finanţarea atrasă de companiile americane şi 66% din cea aferentă companiilor din Regatul Unit; deşi există diferenţe între statele europene, în Uniunea Europeană finanţarea prin piaţa de capital este mai mică de jumătate din total: 43% în Germania, 33% în Italia, 27% în Spania. Franţa constituie o excepţie cu 55%, alături de UK, menţionată deja anterior”, a spus Badea la evenimentul cu tema „Modelul Economic Românesc în UE. România – Orizont 2040”, organizat vineri de către Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico – Sociale (ASPES).

Preşedintele ASF a adăugat că studii ale Comisiei Europene pentru aceeaşi perioadă arată că sursa preferată de finanţare este creditul bancar pentru peste 60% din companiile mici şi mijlocii din spaţiul comunitar, în vreme ce emiterea de acţiuni se află abia pe locul 8 în topul preferinţelor cu o pondere de 17% iar emiterea de obligaţiuni pe locul 13, cu o pondere de numai 3%.

„Desigur, lucrurile au mai progresat în ultimii ani, inclusiv ca urmare a aportului substanţial al acţiunilor implementate în cadrul proiectului Uniunii Pieţelor de Capital, dar percepţia este că schimbarea nu a fost totuşi una majoră, iar datele statistice în acest domeniu sunt foarte dificil de colectat şi ne parvin de regulă cu întârzieri de mai mulţi ani, aşa că nu putem deocamdată cunoaşte cu certitudine cât de mult am evoluat, însă, la nivel de percepţie, cel puţin în România, funcţionăm încă pe un model de finanţare bazat de contribuţia băncilor. Tindem însă către altceva, şi această tendinţă se observă, chiar dacă este încă firavă. Important este însă că este o tendinţă sănătoasă: spre diversificarea surselor de finanţare, spre o pondere mai mare a finanţării prin piaţa de capital”, a afirmat Leonardă Badea, conform declaraţiei remise AGERPRES.

Oficialul ASF a subliniat că piaţa de capital nu înseamnă exclusiv bursa, ci, pe lângă bursă, include toate vehiculele financiare de tipul organismelor de plasament colectiv. Şi, nu trebuie uitat nici de aportul celorlalţi investitorii instituţionali care, din punct de vedere conceptual, nu se circumscriu pieţei de capital, dar sunt actori pe această piaţă, respectiv fondurile de pensii şi societăţile de asigurare.

El a făcut referire şi la un studiu al Băncii Reglementelor Internaţionale din 2014, care arată că, dincolo de o anumită limită, expansiunea finanţării bancare în detrimentul celei prin pieţele de capital nu mai contribuie semnificativ la creşterea economică, iar în fazele descendente ale ciclului economic care coincid cu crize financiare (exemplu recesiune + criza financiară simultan) impactul negativ asupra PIB este de trei ori mai sever comparativ cu cel aferent economiilor în care predomină finanţarea prin piaţa de capital. Concluzii similare sunt prezentate într-un studiu din decembrie 2017 al băncii centrale a Olandei care adaugă că economiile şi-ar putea spori robusteţea şi rezilienţa la riscuri sistemice prin reducerea ponderii finanţării bancare în contrapondere cu sporirea ponderii finanţării prin pieţe.

„Aşadar acesta este dezideratul, nu doar în România ci în general, în Europa şi în lume, iar acţiunile strategice vizează acest obiectiv. Efectele sunt deocamdată mai puţin consistente, dar aşteptările sunt că în 2040 finanţarea în economie se va face preponderent prin pieţele financiare nebancare, în special prin piaţa de capital, la costuri foarte reduse şi prin metode mult simplificate. Pentru companiile mari şi pentru stat principalul hub în finanţare va fi bursa de valori, urmată de fondurile de investiţii şi fondurile private de pensii. Pentru companii mici sau persoane fizice platformele de crowdfunding pot deveni principala sursă de a atrage finanţare, mai puţin birocratică, rapidă şi la costuri minime”, a mai spus şeful ASF.

Potrivit acestuia, împrumuturile sau investiţiile prin intermediul platformelor crowdfunding către IMM-urile inovatoare câştigă teren în Uniunea Europeană. În Europa există deja mai mult de 500 de platforme crowdfunding şi aproximativ 4,1 miliarde euro au fost strânse de la investitori prin intermediul acestor platforme în 2015. Aferent aceluiaşi an, la nivelul Uniunii Europene, finanţarea participativă (crowdfunding) a ajuns la 5 431 milioane euro, consemnând rate anuale de creştere cu două cifre. În România, sunt mai multe platforme de finanţare participativă, majoritatea având un volum redus de activitate.

„Deşi studiile arată că sursa preferată de finanţare pentru IMM-uri rămâne cea bancară, perspectivele sunt ca dependenţa majoră din prezent faţă de aceasta să se
reducă semnificativ. Întrucât IMM-urile europene depind de bănci pentru 70% din finanţarea lor externă (faţă de aproximativ 40% în SUA), orice diferenţă dintre cererea şi oferta de împrumut ar putea conduce la o creştere a investiţiilor mai scăzută dacă întreprinderile nu dispun de mijloacele necesare pentru autofinanţarea investiţiilor şi ar putea constitui o constrângere pentru creşterea economică globală. Încă toate acestea par a fi obiective generoase, totuşi scopul pe termen lung nu este de a stabili obiective, ci de a crea o viziune şi o direcţie, de a planifica şi de a inspira, precum şi de a permite părţilor interesate, instituţiilor, antreprenorilor şi cetăţenilor să dezvolte activităţi noi, inovatoare şi locurile de muncă asociate acestora”, a afirmat Badea.

El a precizat că, pentru a ajunge acolo, sunt necesare: continuarea şi dezvoltarea mecanismelor de îmbunătăţire a educaţiei investitorilor retail şi a consultanţilor de investiţii referitoare la piaţa de capital şi la produsele de investiţii pe termen lung; analiza oportunităţii de dezvoltare a investiţiilor de tip crowdfunding în România şi identificarea modalităţilor adecvate de a monitoriza şi susţine această piaţă; creşterea locurilor de muncă cu valoare adăugată ridicată (creşterea puterii de cumpărare a cetăţenilor); creşterea sprijinului acordat inovării (mai multe investiţii în economia inovatoare) şi antreprenoriatului; îmbunătăţirea condiţiilor pentru funcţionarea investitorilor în start-upuri (business angels).

„De regulă, aceştia dispun de capitaluri şi de experienţă în afaceri şi investesc direct în societăţi nou înfiinţate cu potenţial de creştere. Aceştia pot juca un rol important în economie, iar în multe ţări sunt a doua cea mai mare sursă de finanţare externă pentru întreprinderile nou înfiinţate, după familie şi prieteni. De multe ori, recuperarea investiţiei iniţiale şi a eventualelor câştiguri se realizează prin vânzarea participaţiei pe bursa de valori, contribuind în acest mod şi la creşterea capitalizării şi a lichidităţii”, a explicat preşedintele ASF.

El a menţionat că este nevoie şi de dezvoltarea şi diversificarea pieţei asigurărilor, în special a celor de sănătate şi agricole, susţinerea înfiinţării unor fonduri de investiţii în agricultură, care să fie eventual listate pe BVB, să ofere finanţări agricultorilor, să contribuie la creşterea eficienţei proceselor de creştere, irigare, recoltare şi distribuire a produselor agricole şi să promoveze de asemenea pachete de asigurări agricole, de dezvoltarea unor mecanisme de investiţii în infrastructură, care să fie accesibile fondurilor de pensii private şi altor investitori instituţionali, prin identificarea unor instrumente financiare (eventual de obligaţiuni cu sau fără garanţia statului sau unităţi de fond, etc.) în care să se poată investi şi identificarea unor pieţe financiare pe care să poată fi tranzacţionate aceste instrumente: piaţa bursieră, ATS, piaţa bancară, etc, de sprijinirea dezvoltării pieţei monetare, iar eforturile de a dezvolta piaţa de capital din România ar trebui să includă, de asemenea, şi piaţa monetară, unde se tranzacţionează elemente de datorie pe termen scurt (exemplu creanţe, efecte de comerţ, factoring, etc.) şi care poate reprezenta unul dintre cele mai importante
instrumente de management al lichidităţii.

Alte acţiuni necesare ar fi analiza oportunităţii de reintroducere a instrumentelor reglementate de acoperire împotriva riscurilor de piaţă: contracte futures şi options pe valute, indici bursieri, rate de dobândă, etc şi continuarea dezvoltării pieţei fondurilor de investiţii şi creşterea atractivităţii lor, crearea premiselor pentru diversificarea produselor existente concomitent cu îmbunătăţirea transparenţei, în special în ceea ce priveşte costurile şi randamentele investitorilor.