CE: Suntem îngrijoraţi de evoluţia economică a României. Deficitul bugetar, deficitul de cont curent şi inflaţia, principalele motive

Ea a participat, la Bucureşti, la conferinţa privind prezentarea publică a recomandărilor specifice pentru România din cadrul Semestrului European 2019.

Oficialul de la Bruxelles a apreciat că, după mai mulţi ani de creştere moderată, economia României a cunoscut un avans semnificativ în ultimul an, însă a subliniat că această creştere nu este sustenabilă, fiind bazată pe consum.

„Deficitul bugetar nu este făcut de investiţii, ci de tăierea taxelor şi creşterea salariilor. Acesta este motivul pentru care trebuie să fim îngrijoraţi cu privire la sustenabilitatea acestei creşteri. Cheltuielile publice au crescut mai rapid decât veniturile, ceea ce a mărit decalajul”, a arătat ea.

Grilo a precizat că, în acelaşi timp, creşterile salariale au fost mult mai mari decât avansul productivităţii.

Citeşte şi Comisia Europeană avertizează România asupra unei abateri semnificative de la obiectivul bugetar pe termen mediu. Cinci recomandări de la CE

„Alt aspect care ne îngrijorează este că deficitul de cont curent se va majora în următoarea perioadă dacă nu se iau măsuri. Vedem în special deficitul comercial, iar o mare parte a acestei deteriorări este cauzată de creşterea importurilor de bunuri de consum. Deci nu performanţa exporturilor a fost dezamăgitoare, ci evoluţia importurilor a fost mult mai mare, asta a dus la acest deficit comercial, care poate fi explicat prin partea de consum a bunurilor de import, ca urmare a politicii fiscale în expansiune”, a continuat reprezentantul CE.

Un alt element îngrijorător este presiunea inflaţionistă. „Inflaţia a crescut şi urmează să crească în continuare şi probabil va depăşi limita superioară stabilită de BNR ca ţintă”, consideră ea.

Oficialul Comisiei Europene atrage atenţia şi asupra faptului că autorităţile române nu respectă sau ignoră unele prevederi legislative vitale.

„A doua parte a recomandării se referă la Legea responsabilităţii fiscale. Regulile fiscale apar în legea responsabilităţii fiscale şi stabilesc o serie de reguli care din păcate nu s-au aplicat din 2016 în România. Există elemente ale acestor reguli care au fost ignorate sau ocolite, ceea ce este un motiv de îngrijorare. Ele există cu un motiv, există un mecanism de corecţie când apar devieri, un mecanism care a fost ignorat. Modul în care s-a realizat politica fiscală nu respectă regulile naţionale”, a precizat Grilo, susţinând că nu este prima oară când României i se face această recomandare.

Ea s-a referit şi la OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat, care de asemenea nu este respectată, iar autorităţile caută tot felul de motive pentru a excepta din ce în ce mai multe companii de stat de la aplicarea acestui act normativ.

„Degeaba legea este bună, dacă nu este aplicată”, a arătat reprezentantul Comisiei Europene.

Grilo a vorbit şi despre gradul slab de colectare a impozitelor în România, cu mult sub media UE, care contribuie la adâncirea deficitului bugetar.

Comisia Europeană a publicat, pe 5 iunie, recomandările specifice de ţară pentru 2019.

Executivul de la Bruxelles a adresat un avertisment României şi Ungariei cu privire la existenţa unei abateri semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) în 2018 şi a recomandat Consiliului să sfătuiască cele două ţări să-şi corecteze această deviaţie.

Ungaria şi România fac deja obiectul unei proceduri de abatere semnificativă din 2017.

Pentru România, Comisia Europeană are cinci recomandări în raportul prezentat în 5 iunie. Acestea vizează, în special, corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), consolidarea respectării obligaţiilor fiscale şi a procesului de colectare a taxelor, asigurarea sustenabilităţii sistemului public de pensii şi a viabilităţii pe termen lung a Pilonului II.

De asemenea, România trebuie să protejeze stabilitatea financiară şi robusteţea sectorului bancar, arată CE.

În plus, Comisia recomandă României să îmbunătăţească calitatea şi caracterul cuprinzător al educaţiei, în special pentru minoritatea rromă şi alte grupuri dezavantajate, să îmbunătăţească competenţele, inclusiv cele digitale, să sporească acoperirea şi calitatea serviciilor sociale.

De asemenea, CE recomandă României să stabilească un salariu minim bazat pe criterii obiective, care să ţină cont de competitivitate şi de crearea de locuri de muncă.

Executivul comunitar pledează, totodată, pentru politici economice concentrate pe investiţii în transporturi, care să ţină cont de disparităţile regionale, măsuri de eficienţă energetică, de reducere a poluării. De asemenea, trebuie îmbunătăţită eficienţa achiziţiilor publice şi asigurarea implementării depline şi sustenabile a strategiei naţionale privind achiziţiile publice.

Comisia recomandă României să întărească guvernanţa corporativă a companiilor de stat şi să se asigure că iniţiativele legislative nu subminează securitate juridică, îmbunătăţind calitatea şi predictibilitatea luării deciziilor, inclusiv prin consultări cu toţi cei interesaţi, evaluări eficiente ale impactului şi raţionalizarea procedurilor administrative.