China, cea mai mare putere comercială a lumii, a anunţat în 2013 o nouă iniţiativă denumită „O centură, un drum”, destinată creării unui nou Drum al Mătăsii şi consolidării schimburilor comerciale între Asia, Rusia şi Europa. China a promis că va aloca 126 miliarde de dolari pentru această strategie, în principal sub formă de investiţii în infrastructură.
Wang Shoujun, membru în comitetul CPPCC, a declarat miercuri delegaţilor că R.P China trebuie să profite la maximum de oportunităţile oferite de iniţiativa „O centură, un drum” pentru a oferi mai mult sprijin financiar şi politic sectorului său nuclear.
„‘Promovarea energiei nucleare a devenit o strategie de stat, iar exporturile nucleare vor ajuta la optimizarea exporturilor noastre şi ne vor permite să eliberăm capacităţi interne de producţie”, a spus Wang Shoujun într-un document publicat pe pagina de internet a CPPCC.
Wang Shoujun, care este şi fost preşedinte al companiei China National Nuclear Corp (CNNC), a apreciat că proiectele nucleare în ţările implicate în strategia „O centură, un drum” ar putea aduce firmelor chineze până la 1.000 de miliarde de yuani (197 miliarde dolari) până în 2030, potrivit unei versiuni mai detaliate a discursului său publicate de portalul chinez de ştiri BJX.com.cn. Potrivit lui Wang Shoujun, 41 de state de implicate în strategia „O centură, un drum” au deja programe în domeniul energiei nucleare sau intenţionează să elaboreze astfel de programe, iar China trebuie să îşi asigure o cotă de piaţă de 20% pentru a crea cinci milioane de noi locuri de muncă în acest sector.
China este în mijlocul unui program naţional de construcţie de reactoare nucleare şi speră că acest program îi va permite să îşi promoveze designul şi tehnologiile peste hotare, în special reactoarele de generaţia a treia. Însă ritmul construcţiei de noi reactoare a încetinit în ultima perioadă ca urmare a unor probleme tehnologice şi a întârzierilor întâmpinate în unele proiecte.
Potrivit portalului BJX.com.cn, Wang Shoujun ar fi apreciat că în prezent există o problemă de supracapacităţi de producţie în rândul firmelor chineze însă este posibil ca în următorii doi ani piaţa internă de echipamente nucleare să ajungă la peste 48 de miliarde yuani, fără a preciza care este valoarea actuală.
În România, la începutul lunii mai, oficialii Ministerului Energiei şi cei ai companiei chineze CGN au semnat acordul investitorilor pentru proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Ministrul Energiei, Anton Anton a precizat că anul acesta va fi semnat şi un acord între Guvernul României şi cel chinez şi, dacă toate lucrurile merg bine, lucrările propriu-zise vor începe peste doi-trei ani.
Compania de proiect va realiza un nou studiu de fezabilitate. Cel vechi, realizat de Ernst and Young în 2012, arăta că investiţia necesară pentru cele două noi reactoare este de 6,45 miliarde de euro. Reactoarele 3 şi 4 vor avea, cumulat, o putere de 1.400 de MW şi vor dubla capacitatea centralei de la Cernavodă.
La începutul acestei luni, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Doru Vişan, a declarat că, în cazul în care acordul cu compania chineză CGN pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 nu va fi finalizat, compania Nuclearelectrica are în calcul un scenariu de dezvoltare a unei unităţi nucleare la Cernavodă.