BNR: Expansiunea economică va începe probabil să decelereze uşor în 2020. Presiunile asupra salariilor vor rămâne ridicate

„Referitor la evoluţia viitoare a poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au remarcat că expansiunea economică va începe probabil să decelereze uşor, din perspectivă anuală, doar în 2020 şi că, în consecinţă, îşi va devansa considerabil ritmul potenţial în anul curent şi ceva mai moderat în anul viitor, ceea ce implică o creştere semnificativă a excedentului de cerere agregată în 2019 şi una mai modestă în 2020, la valori vizibil superioare celor din prognoza anterioară”, potrivit sursei citate.

Membrii Consiliului au remarcat apoi că noile date reconfirmă evaluarea anterioară potrivit căreia creşterea economică este aşteptată să încetinească în trimestrele II şi III, dar să se menţină relativ alertă – ca urmare a accelerării ei mai pronunţate în primul trimestru, şi în condiţiile unei dinamici trimestriale anticipate a scădea gradual, inclusiv pe fondul unei performanţe a agriculturii prezumate a fi mai puţin favorabile în trimestrul III -, ceea ce face probabilă continuarea creşterii gap-ului pozitiv al PIB în acest interval.

Totodată, consumul privat se prefigurează a fi principalul determinant al creşterii economice în cei doi ani, inclusiv pe fondul gradului ridicat de ocupare a forţei de muncă şi al nivelului ratelor reale ale dobânzilor bancare, prezumat a se mări foarte lent. Unii membri ai Consiliului au avertizat însă că dinamica venitului real disponibil al populaţiei, dar şi încrederea consumatorilor ar putea fi afectate de eventuale măsuri adoptate, inclusiv în contextul rectificării bugetare, în vederea menţinerii deficitului bugetar în limita prevăzută de Pactul de Stabilitate şi Creştere.

„S-a observat că evoluţia indicatorilor cu frecvenţă ridicată indică consumul privat drept principal determinant al creşterii economice şi în trimestrul II 2019, sugerând însă şi o creştere a aportului pozitiv al formării brute de capital fix. În schimb, în cazul exportului net, este de aşteptat o nouă contribuţie negativă, posibil totuşi în scădere uşoară faţă de trimestrul I, având în vedere încetinirea ceva mai evidentă a creşterii anuale a importurilor în aprilie-mai, în raport cu cea a exporturilor de bunuri şi servicii, reflectată şi de relativa decelerare în acest interval a ritmului anual de creştere a soldului negativ al balanţei comerciale. Deficitul de cont curent şi-a accelerat însă puternic adâncirea în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ca urmare a deteriorării consistente a balanţei veniturilor secundare, iar acoperirea lui cu fluxuri de capital autonom s-a înrăutăţit”, se spune în minută.

Au fost reiterate, însă, incertitudinile decurgând din măsurile fiscale şi bugetare aplicate în 2019 – cu implicaţii asupra cererii agregate, dar şi a nivelului PIB potenţial -, precum şi cele având ca sursă contribuţia ridicată la creşterea economică adusă în mod persistent în ultimele trimestre de variaţia stocurilor.

S-a apreciat că asemenea măsuri şi abordări fiscal-bugetare ar putea fi chiar mai nefavorabile în cazul investiţiilor – în condiţiile în care se anticipează o creştere a contribuţiei lor la dinamica PIB în 2019 -, date fiind caracteristicile execuţiei bugetare din prima parte a anului, precum şi impactul preconizat al aplicării prevederilor noii Legi a pensiilor. Incertitudini şi riscuri continuă de asemenea să decurgă din unele practici bugetare şi frecventele măsuri fiscale şi modificări legislative introduse în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile şi încrederea companiilor, dar şi din absorbţia fondurilor europene, precum şi din recenta slăbire a dinamicii producţiei industriale şi a investiţiilor străine directe.

Membrii Consiliului au continuat să exprime preocupări şi în legătură cu tensiunile ridicate de pe piaţa muncii. S-au făcut referiri la noul nivel record atins recent de efectivul salariaţilor din economie – chiar în condiţiile temperării creşterii acestuia, însă exclusiv pe seama evoluţiilor din sectorul privat -, dar şi la minimul istoric la care a tins să rămână rata şomajului BIM, precum şi la intenţiile de angajare robuste indicate de sondaje de specialitate pentru perioada următoare. S-a apreciat că, pe fondul penuriei mari de forţă de muncă – potenţată de probleme structurale -, precum şi al efectului de demonstraţie al salariilor din sectorul public, presiunile asupra salariilor vor rămâne ridicate, fiind discutată însă şi intenţia autorităţilor de a majora contingentul de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România în acest an. A fost evocată dinamica anuală de două cifre care a continuat să caracterizeze câştigul salarial mediu brut nominal, dar şi cel net real în lunile aprilie-mai, chiar dacă în uşoară temperare faţă de trimestrul I. Şi variaţia anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a consolidat pe palierul de două cifre în acest interval, continuând să se mărească uşor după cvasi-dublarea ei din primul trimestru. Unii membri ai Consiliului au remarcat că lipsa forţei de muncă, accentuată de emigraţie, este un fenomen generalizat în regiune şi devine un obstacol pentru creşterea economică.

De asemenea, incertitudinile generate de introducerea noului indice de referinţă pentru creditele acordate populaţiei (IRCC), precum şi posibilele lui implicaţii asupra transmisiei şi conduitei politicii monetare, şi, în final, asupra întregului cadru al acestei politici, au fost reiterate în şedinţa de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR.

„În discuţiile privind condiţiile monetare, membrii Consiliului au arătat că în luna iulie principalele cotaţii ROBOR şi-a redus uşor ecartul pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară, în timp ce rata medie a dobânzii la tranzacţiile interbancare a coborât ceva mai pronunţat sub rata dobânzii-cheie, în contextul excedentului mărit de lichiditate de pe piaţa monetară, absorbit consecvent de către BNR prin atragerea de depozite la termen. S-au făcut, de asemenea, referiri la creşterea înregistrată în iunie de randamentul mediu al depozitele noi la termen – atribuibilă integral segmentului societăţilor nefinanciare -, dar mai cu seamă la declinul consemnat de rata dobânzii la creditele noi acordate populaţiei, mai ales în cazul celor pentru locuinţe, ce sugerează o creştere în această lună a impactului IRCC, situat la 2,36%. Au fost punctate potenţiale efecte ale măririi bruşte a IRCC în iulie la 2,63% şi ale menţinerii lui timp de trei luni la acest nivel, fiind reiterate totodată incertitudinile generate de introducerea unui asemenea indice de referinţă pentru creditele acordate populaţiei, precum şi posibilele lui implicaţii asupra transmisiei şi conduitei politicii monetare, şi, în final, asupra întregului cadru al acestei politici”, se arată în minuta BNR.

Totodată, a fost evidenţiată relativa stabilitate dovedită recent de cursul de schimb leu/euro – remarcabilă din perspectivă regională -, în contextul semnalelor/deciziilor de relaxare a conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, dar şi al diferenţialului mai ridicat al ratei dobânzii faţă de zona euro şi al atitudinii adoptate de băncile centrale din Europa Centrală şi de Est.

În cadrul şedinţei s-a apreciat că o poziţionare mai joasă a raportului leu/euro pe acest fond ar putea induce riscuri la adresa evoluţiei inflaţiei pe termen mediu prin impactul advers exercitat asupra contului curent. Unii membri ai Consiliului au atras însă atenţia că actualele conflicte globale majore, de natură comercială şi valutară, pot provoca mişcări însemnate de capital, ceea ce reclamă, mai ales în condiţiile deficitelor gemene, vigilenţă din partea băncii centrale şi pregătire pentru o eventuală necesară reacţie promptă.

Membrii Consiliului au observat că avansul în termeni anuali al creditului acordat sectorului privat a încetinit uşor în luna iunie, în principal pe seama componentei în lei, a cărei dinamică anuală şi-a prelungit descreşterea, dar a rămas robustă, şi chiar la un nivel de două cifre în cazul creditului acordat populaţiei. S-a sesizat că fluxul lunar al creditelor în lei pentru locuinţe a crescut mai evident în iunie, iar cel aferent creditelor de consum s-a redus doar uşor faţă de maximul istoric din luna precedentă, după ce în primele luni din an acestea suferiseră scăderi, în contextul relativei restrângeri a programului „Prima Casă”, dar probabil şi ca efect al aplicării noilor măsuri fiscale şi macroprudenţiale.

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei va rămâne probabil deasupra intervalului ţintei până la finalul acestui an, pentru ca apoi să revină, dar să se şi menţină uşor sub limita de sus a intervalului, pe o traiectorie relativ similară celei din prognoza publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai 2019; ea este anticipată să se situeze în decembrie 2019 la 4,2%, nivel identic celui anticipat anterior, iar la finele orizontului prognozei la 3,3%, doar marginal sub valoarea din proiecţia precedentă.

S-a remarcat că, atât perspectiva menţinerii ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului ţintei, cât şi cea a revenirii ei în jumătatea superioară a intervalului sunt atribuibile acţiunii factorilor pe partea ofertei, anticipată a-şi accentua uşor caracterul inflaţionist în a doua parte a anului curent, dar a redeveni pronunţat dezinflaţionistă în 2020, în principal pe seama efectelor de bază asociate evoluţiei recente a preţurilor LFO, tutunului şi combustibililor, precum şi taxei impuse în sectorul telecom.

Potrivit sursei citate, s-au semnalat însă riscurile în sens ascendent la adresa acestei perspectivei ce decurg din recentele măsuri fiscale/bugetare – de natură să exercite efecte directe/colaterale asupra preţurilor unor servicii şi utilităţi, incluzând energia electrică şi gazele naturale -, precum şi din configuraţia sistemului de impozite indirecte/taxe, în eventualitatea unor modificări efectuate în contextul proximei rectificări bugetare. În opinia unor membri ai Consiliului, influenţe de sens opus pot totuşi să vină dintr-o posibilă performanţă peste aşteptări a producţiei agricole interne pe anumite segmente, de natură să provoace corecţii descendente ale preţurilor unor produse agroalimentare, dar şi dintr-o potenţială evoluţie relativ mai favorabilă a preţului internaţional al petrolului.

Membrii Consiliului au concluzionat, în schimb, că din partea factorilor fundamentali sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste în creştere progresivă şi chiar uşor mai intense decât în prognoza anterioară pe orizontul mai îndepărtat de timp, date fiind previziunile privind poziţia ciclică a economiei, costurile salariale şi anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt, precum şi dinamica preţurilor importurilor în a doua parte a orizontului, reflectând inclusiv evoluţia cursului de schimb al leului. S-a observat că evoluţia inflaţiei de bază va continua însă să fie marcată şi de influenţe în dublu sens venite din recentele şocuri pe partea ofertei, reprezentate de introducerea taxei în sectorul telecomunicaţii şi de creşterea preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare, mai ales pe fondul epidemiei de pestă porcină.

Prin urmare, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat este aşteptată să urce deasupra intervalului ţintei mai evident decât se anticipa anterior în următoarele două trimestre – până la 3,9% în decembrie 2019 -, pentru ca, după uşoara corecţie descendentă pe care o va cunoaşte probabil în primul semestrul din 2020 datorită unor efecte de bază, să rămână marginal deasupra limitei de sus a intervalului, respectiv la 3,6% la finele orizontului proiecţiei.

În plus, în CA al BNR s-au făcut referiri repetate la semnele tot mai clare de deteriorare a economiei zonei euro şi a celei globale şi la incertitudinile sporite asociate perspectivei acestora – mai ales în contextul războiului comercial şi al Brexit -, precum şi la reacţia băncilor centrale majore, într-o asemenea conjunctură. În acelaşi timp, s-au exprimat îngrijorări legate de valoarea negativă considerabilă anticipată pentru acest an în cazul exportului net, dar mai ales de perspectiva continuării înrăutăţirii contului curent, evoluţii considerate a induce riscuri la adresa macrostabilităţii şi a sustenabilităţii creşterii economice. S-a convenit că accentuarea recentă şi în perspectivă a dezechilibrului extern este atribuibilă în principal divergenţei dintre dinamica în creştere a absorbţiei interne şi slăbirea cererii externe, precum şi problemelor de competitivitate non-preţ ale unor sectoare, dar şi unor pierderi de competitivitate prin preţ ale companiilor, pe fondul majorării costurilor salariale şi al evoluţiei cursului de schimb al leului.

Mai mulţi membri ai Consiliului au subliniat că o corecţie controlată a acestui dezechilibru reclamă o ajustare bugetară, alături de reforme structurale consistente, care solicită însă timp.

În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, s-a reiterat importanţa unui dozaj şi a unei cadenţe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a readucerii ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare. În acelaşi timp, s-a apreciat că, date fiind condiţiile macroeconomice şi riscurile interne şi externe, păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară este esenţială.