Aparent, leul pare de neatins, atât de evenimentele interne cât şi de cele externe, menţinându-se cuminte în intervalul său de variaţie. Cu toate acestea, ultimul raport FMI semnalează, printre multe alte aspecte îngrijorătoare ale economiei româneşti, că BNR ar trebui să-şi întărească politica monetară şi prin alte metode, nu doar prin supravegherea strictă a lichidităţii. În acest context, directorii FMI subliniază că „este necesară o mai mare flexibilizare a cursului de schimb”, ceea ce ar putea ajuta politica monetară.
„Nimic nu pare capabil să destabilizeze leul românesc în aceste zile. Evaluarea S&P, revizuirea FMI sau agitația politică (cu demisia şefului Senatului şi ruperea coaliţiei de guvernare) aparent nu au avut niciun impact asupra evoluţiei cursului de schimb euro/leu, care continuă să se tranzacționeze între 4.7200 și 4.7300″, precizează Ciprian Dascălu în analiza sa financiară.
Potrivit acesteia, S&P presupune cursuri de schimb reale „relativ ferme” în scenariul său de bază, iar FMI a subliniat în revizuirea articolului IV „necesitatea unei flexibilități a cursului de schimb oarecum mai mare”. FMI, cu ajutorul modelelor sale, sugerează că avem o supraevaluare a cursului real de schimb de până la 10%”. Practic, abordarea unei fluctuaţii ceva mai mari a cursului de schimb ar fi o linie foarte bună pe care BNR ar putea să meargă în lupta sa contra inflaţiei prin înăsprirea politicii monetare.
Procesul de consolidare fiscală ar trebui acompaniat, în opinia FMI, de o continuare a înăspririi politicii monetare, având în vedere presiunile inflaţioniste. Conform estimărilor FMI, în 2019 inflaţia va rămâne deasupra intervalului ţintă, având în vedere perioada bună prin care trece economia şi stimulentele fiscale. De aceea, FMI recomandă autorităţilor să ia noi măsuri, care trec dincolo de un management strict al lichidităţii, pentru a ţine sub control inflaţia şi care ar creşte, de asemenea, credibilitatea şi independenţa băncii centrale.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) recomandă autorităţilor române să demareze un proces de consolidare fiscală durabilă, susţinut de măsuri de calitate destinate diminuării deficitul bugetar şi celui comercial, să reevalueze noua lege a pensiilor şi să îmbunătăţească guvernanţa la companiile de stat, se arată în raportul elaborat de echipa Fondului după discuţiile cu oficialii români din luna iunie a acestui an, document publicat la sfârşitul săptămânii trecute.