UPDATE Se schimbă legea tranzacțiilor cu terenuri agricole. Parlamentarii au renunțat iar la ideea de plafonare a suprafețelor cumpărate

UPDATE 14:40, 11 septembrie 2019 

Ședința s-a încheiat cu concluzia că discuțiile vor fi reluate de săptămâna viitoare, la fiecare ședință a Comisiei.

Proiectul va intra spre adoptare fără a include vreun plafon în ceea ce privește suprafața de teren ce poate fi achiziționată, urmând ca MADR să facă un studiu pe această temă. „Așteptăm de la MADR un studiu legat de cele mai bune limite pentru persoane fizice și juridice. Noi găsim forma cea mai bună, îi dăm drumul și când avem studiul oricine poate introduce un amendament”,a concluzionat președintele Comisiei

UPDATE 14:20, 11 septembrie 2019 Dispute între parlamentari în legătură cu amânarea sau nu a finalizarii proiectului de lege referitor la tranzacțiile cu terenuri agricole

După intervenția ministrului Agriculturii Petre Daea de ieri, care a solicitat amânarea finalizării proiectului de lege, președintele Comisiei pentru Agricultură, Alexandru Stănescu a propus ca proiectul să intre în cursul legislativ fără vreo prevedere legată de limitarea suprafețelor ce pot fi cumpărate.

„Și eu sunt de acord că trebuie studii (pentru a se stabili limitele n.red), dar dacă vrem să stăm un an de zile cu legea și o să ne trezim că este prea târziu. Putem face legea fără plafoane și când avem studiu nu ne oprește nimeni să facem completări. Propun să ne apleăm la legea cum am lucrat la ea, să îi dăm o formă și după, în urma studiului pe care îl cerem, vom băga și un plafon”, a declarat Stănescu răspunzând vicepreședintelui Comisiei,Păle Dănuț.

„Ieri, asociații au căzut de acord că unul din punctele esențiale se referă la limitarea suprafeței ce poate fi cumpărată. Era o problema importantă, ne gândeam cum să facem. Nu înțeleg de ce această grabă. În punctul de vedere al Guvernului din 19 sept 2018 se cerea un studiu de la statele membre. Era timp să cerem Academiei să vedem care este dimensiunea optimă pentru o fermă ca aceasta să fie rentabilă astfel incat acum să putem vorbi de plafoane. Comisia are o părere flexibilă, se poate introduce plafon. Ar trebui să judecăm mai mult și dipă să scoatem o lege”, a declarat vicepreședintele.

La rândul său, deputatul PNL Tinel Gheorghe a solicitat ca în această lege să nu se introduducă nicio limitare a suprafețelor, urmând a se face studii pentru a se vedea oportunitatea acestei măsuri.

La fel, reprezentantul Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din Râmania a declarat că asociația nu este de acord cu introducerea unei limitări a suprafețelor pe care fermierii le pot cumpăra în condițiile în care lipsesc studii de oportunitate.

Ieri, cu excepția organizației sindicale, niciuna dintre organizațiile de fermieri nu a spus că fără un studiu în spate nu se poate aplica plafonarea. Rugăm pe cei care doresc amânarea legii să își asume întârzierea acestei legi care a pornit de la urgența de a nu se vinde teren cetățenilor străini. Fermierii așteaptă un răspuns privind comercializarea terenurilor în România. La orice lege se pot aplica amendamente oricând, haide să plecăm pe această cale pentru a demara de undeva”, a declarat Alina Crețu, directorul executiv al APPR – Asociației Producătorilor de Porumb din România.

Ştirea iniţială

Parlamentarii, alături de reprezentanți ai Ministerului Agriculturii vor relua astăzi discuțiile, în cadrul Comisiei pentru Agricultură din cadrul Camerei Deputaților, pe marginea legislației referitoare la tranzacțiile cu terenuri din extravilanul localităților (Legea 17/2014). Aceasta ar putea fi ultima discuție în cadrul Comisiei cu specialiști în domeniu, urmând o ședință comună cu Comisia Juridică pentru definitivarea proiectului. Penultima întâlnire a parlamentarilor, la care au luat parte și mai multe asociații ale fermierilor, a avut loc în data de 3 septembrie, urmată ieri, de o alta la care a participat și MInistrul Petre Daea. Acesta a solicitat amânarea unei decizii. „Aceasta lege e element de politica agricolă”, a spus ministrul, afirmând ca specialiștii MASR ar trebui să mai lucreze pentru ca mai apot parlamentarii să decidă. „Există o problemă pe care eu nu o pot descâlci”, a mai spus el referindu-se la dreptul de preep’iune al vecinilor.

„Cu echipa de la MADR, ar trebui să ne mai gândim sa vedem cum putem împărți această cerinta care este naturală”,a mai spus Daea.

Este posibilă introducerea plafonului privind suprafața cumpărată

Proiectul de la care au pornit ultimele discuții este o variantă adoptată de către Senat în luna mai a anului trecut. Acesta introduce mai multe restricții arendașilor care vor să cumpere, printre care amintim obligativitatea de a fi avut contract de arendă pe terenul respectiv cu cel puțin un an înainte de încheierea tranzacției. De asemenea, cumpărătorul persoană fizică trebuie să fi locuit pe raza unității administrativ-teritorială unde este amplasat terenul scos la vânzare de cel puțin trei ani, în vreme ce persoanele juridice pot cumpăra doar dacă acționarii au locuit în România cel puțin trei ani anterior înregistrării ofertei de vânzare.

Proiectul nu include însă și un plafon în ceea ce privește suprafața pe care cumpărătorii o pot achiziționa. În urma dezbaterilor, s-a ajuns din nou la concluzia că ar trebui să se introducă o limitare a suprafeței pe care o persoană o poate achiziționa, propunerile fiind de 500 de hectare pentru persoanele fizice și de 1.000 de hectare la persoanele juridice. „Dacă se introduce plafonarea, ferma străină indiferent cât are, nu poate cumpăra mai mult de 1000 de hectare ca persoană juridică, a explicat deputatul PNL, Tinel Gheorghe.

Proprietarii investițiilor de pe terenurile scoase la vânzare intră la preempțiune

Conform proiectului de act normativ, au drept de preempțiune la achiziția unui teren în extravilanul localităților coproprietarii, rudele vânzătorului,arendașii, tinerii fermieri, vecinii și statul prin Agenția Domeniilor Statului. Conform ultimelor discuții însă, se dorește oferirea dreptului de preempțiune și proprietarilor de investiții pe terenurile respective, propunerea fiind creată pentru protejarea cultivatorilor de hamei și de viță de vie care au investit pe unele suprafețe de teren și care s-ar afla în imposibilitatea de a cumpăra terenul pe care s-a plantat. Potrivit asociațiilor de profil, în cazul hameiului, spre exemplu, investițiile aferente culturii sunt de opt ori mai mari decât valoarea terenului în sine.

Mai sunt însă dezbateri pe marginea ierarhizării preemptorilor, dar și despre modul în care se va putea înstrăina terenul achiziționat înainte de o perioadă de opt ani, astfel încât să se descurajeze specula, dar nici să nu pună piedici fermierilor. O variantă ar fi ca fermierul care decide să vândă înainte de opt ani să fie obligat să plătească impozit de 80% pe suma ce reprezintă diferența dintre prețul de cumpărare și prețul de vânzare.

Nu în ultimul rând,un subiect este și modul în care se va face transferul de proprietate a societăților care au terenuri în proprietate, tot pentru a se descuraja achizițiile masive de teren de către investitori străini.