Bucureştiul, la 560 de ani – Cele mai importante parcuri din Capitală

* Parcul Regele Mihai I al României, cunoscut, încă, şi sub denumirea de „Parcul Herăstrău„, este situat pe malul lacului omonim, în partea de nord a municipiului Bucureşti, între bulevardele Aviatorilor şi Constantin Prezan (fostă Aleea Trandafirilor), şoseaua Kiseleff, şoseaua Bucureşti-Ploieşti, şoseaua Băneasa şi şoseaua Nordului.

Este de fapt un mare complex de parcuri situat în jurul Lacului Herăstrău, printre componentele sale fiind: Expoflora-zona reprezentativă, Parcul Herăstrău-Kiseleff, Parcul Herăstrău-Nord şi Parcul Bordei. Se întinde pe 187 ha, fiind amenajat în perioada anilor 1936-1939. Locul pe care se află astăzi era o zonă mlăştinoasă ce a fost asanată în perioada 1930-1935, arată pmb.ro. Amenajarea acestui parc a fost gândită de arhitecţii Pinard şi Rebhun, iar aleile au fost concepute de arhitectul Octav Dobrescu.

Compoziţia vegetală deosebită este opera arhitectului Fr. Rebhun şi cuprinde sălcii, plopi, arţari, frasini şi tei, un arbore caracteristic zonei fiind Albizia julibrissin (arborele de mătase). La intrarea în parc dinspre Piaţa Charles De Gaulle a fost dezvelită, cu prilejul Sommet-ului Francofoniei de la Bucureşti, din septembrie 2006, statuia generalului De Gaulle, care are o înălţime de 4,7 metri şi cântăreşte aproximativ cinci tone.

Unul dintre cele mai vechi muzee etnografice în aer liber din România şi din lume, Muzeul Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti” se află pe malul lacului Herăstrău. Grădina Japoneză, amenajată în 1998 cu sprijinul Ambasadei Japoniei în România şi a Fundaţiei Comemorative a Expoziţiei Mondiale Japoneze reprezintă una dintre atracţiile principale ale parcului.

* Parcul Cişmigiu (sau Grădina Cişmigiu), creat de arhitectul peisagist Carl F.W.Meyer, este situat în centrul Capitalei şi este cel mai vechi parc din Bucureşti, fiind inaugurat în martie 1860, potrivit pmb.ro. Întins pe o suprafaţă de aproximativ 14 ha, este mărginit de bulevardele Regina Elisabeta (la sud), Schitu Măgureanu (la vest) şi de străzile Ştirbei Vodă (la nord) şi Brezoianu (la est).

În partea sud-estică a grădinii se află Colegiul Naţional ”Gheorghe Lazăr”. Grădina Cişmigiu este amenajată în genul parcurilor engleze şi are mai multe intrări: două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu Măgureanu şi una prin strada Ştirbei Vodă.

La începutul secolului al XIX-lea, pe locul actualului parc se afla o dumbravă cu un lac format de izvoarele naturale aflate la baza terasei dinspre strada Ştirbei Vodă.

Unicitatea Grădinii Cişmigiu constă în concepţia şi diversitatea materialului dendrologic, regăsindu-se exemplare de arbori ocrotiţi precum: platan (Platanus x acerifolia), molid roşu (Picea excelsa inversa), toreia (Torreya nucifera şi Torreya californica), pinul roşu japonez (Cedrus atlantica), dar şi un arbore relict originar din China, Ginkgo biloba (arborele pagodelor). Grădina de trandafiri, Rondul Roman şi lacul, amenajat încă din 1910 şi care iarna se transformă în patinoar, se numără printre atracţiile parcului, arată infoghidromania.com.

* Grădina Botanică ”Dimitrie Brândză” se află la adresa Şoseaua Cotroceni, numărul 32, în sectorul 6 al Capitalei. A fost înfiinţată în 1860, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), pe lângă Facultatea de Medicină şi Farmacie, conform gradina-botanica.unibuc.ro.

În 1884, grădinii i se repartizează terenul pe care se află şi în prezent, în partea vestică a Capitalei, pe malul drept al Dâmboviţei, lucrările de amenajare efectuându-se sub îndrumarea savantului Dimitrie Brândză, cel care este şi fondatorul Institutului Botanic. Pentru speciile de plante exotice, grădina a fost prevăzută cu sere şi instalaţii care asigură crearea condiţiilor de climă adecvate. În anul 1976 a fost dat în folosinţă un nou ansamblu de sere (prima seră datează din anul 1891), ocupând o suprafaţă de peste 2.100 de metri pătraţi şi având toate dotările tehnice necesare, capabile să adăpostească cele 3.500 de specii de plante.

Grădina Botanică dispune de o suprafaţă de 18,2 hectare şi este organizată în sectoare exterioare (printre care cele denumite „Decorativ”, „Plante rare”, Flora Dobrogei”, „Flora Asiei” etc.) şi în sectoare interioare (Sere, Herbarium, Centrul de educaţie ecologică, Biblioteca).

Colecţia de plante vii ale Grădinii Botanice numără circa 3.000 taxoni, iar Herbarul General adăposteşte peste 300.000 de specimene, arată unibuc.ro.

* Parcul Alexandru Ioan Cuza, cunoscut şi sub numele de Parcul IOR sau Parcul Titan, este poziţionat în partea central-estică a Bucureştiului, în cartierul Titan din sectorul 3, într-un perimetru format de străzile Camil Ressu, Liviu Rebreanu, Câmpia Libertăţii, Baba Novac, Constantin Brâncuşi şi Nicolae Grigorescu.

Este unul dintre parcurile mari ale Bucureştiului, cu o suprafaţă de 48 de hectare de verdeaţă şi facilităţi. Împreună cu lacul, atinge 85 de hectare. Amenajarea parcului a început în 1965 şi s-a terminat cinci ani mai târziu. Lacul Titan este de origine naturală, fiind împărţit în două segmente de Podul Liviu Rebreanu: Lacul Titan 1 şi Lacul Titan 2. Lacul cuprinde cinci insule, cunoscute sub numele de: „Insula Pensionarilor”, „Insula IOR”, „Insula Câinilor”, „Insula Trandafirilor” şi „Insula Înecaţilor”.

Numele oficial de azi, „Alexandru Ioan Cuza”, e subliniat şi de statuia domnitorului, amplasată la intrarea dinspre Baba Novac, alături de fântâna care poartă acelaşi nume. În ultimii ani, parcul a fost modernizat, fiind realizat un amfiteatru, terenuri sintetice de fotbal şi baschet, foişoare de lemn, ”Clubul şahiştilor”.

În incinta parcului, se află Biserica Pogorârea Sfântului Duh, un lăcaş din lemn, de tip maramureşan, construit după un proiect întocmit de colectivul „Arhitect Constantin Joja”. Turla are 45 de metri înălţime. Lăcaşul de cult a fost ridicat între anii 1994-1996, la iniţiativa preotului Adrian Niculcea.

* Parcul Tineretului este situat în sectorul 4 al Capitalei, la capătul Bulevardului Dimitrie Cantemir. Cu o suprafaţă de peste 80 de hectare, a fost prevăzut în schiţa de sistematizare încă din 1935, realizarea lui începând însă, în 1965 şi finalizându-se în 1974, arată cmpgb.ro. Înainte de apariţia parcului, zona era o mlaştină, cunoscută sub numele de ”Cocioc” sau ”Valea Plângerii”.

Proiectul parcului a fost întocmit de arhitectul Valentin Donose. În apropierea zonelor locuite, s-au amplasat mari suprafeţe de joacă pentru copii, spaţii pentru odihnă, un debarcader. Proiectantul a propus realizarea unui mare lac, cu o suprafaţă de 13 hectare, alimentat natural din pânza freatică.

În cuprinsul parcului a fost amplasat Palatul Sporturilor şi Culturii, actualmente Complexul Sportiv Naţional ”Sala Polivalentă”, inaugurat la 10 august 1974, conform http://salapolivalenta.ro/.

În imediata apropiere a parcului se află Palatul Naţional al Copiilor, iniţial numit Palatul Pionierilor şi Şoimilor Patriei. Activitatea în palat a început la 1 septembrie 1985, iar inaugurarea oficială a avut loc la 1 iunie 1986. Colectivul arhitecţilor care a proiectat construcţia a fost premiat în 1985 cu Premiul Uniunii Arhitecţilor.

* Parcul Carol sau Parcul Libertăţii este situat la poalele Dealului Filaret, în sectorul patru al Capitalei şi a fost amenajat în perioada anilor 1900-1906, după planurile arhitectului peisagist francez Eduard Redont, conform cimec.ro. A fost inaugurat în anul 1906, pe o suprafaţă iniţială de 36 ha pentru a sărbători 40 de ani de domnie a regelui Carol I.

Aleea centrală este construită în stil geometric, vegetaţia fiind grupată astfel încât să creeze imagini apropiate peisajelor naturale, în restul parcului întâlnindu-se un traseu cu alei sinuoase.

Pe platoul care domină Parcul Carol, în locul în care se afla Palatul Artelor şi cascada din faţa acestuia, a fost construit „Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism”. Ridicat după planurile arhitecţilor Horia Maicu şi Nicolae Cucu, monumentul are o înălţime de 48 metri şi a fost inaugurat la 30 decembrie 1963. În anul 1991, mausoleul a fost dezafectat, osemintele reprezentaţilor comunişti fiind exhumate şi transferate în alte cimitire. În locul acestora au fost depuse osemintele ostaşilor căzuţi în Primul Război Mondial, din Mausoleul de la Mărăşeşti. Mausoleul şi monumentul din faţa acestuia au fost închinate astfel în cinstea memoriei „Eroului necunoscut”.

În parcul Carol I se află Muzeul Naţional Tehnic din Bucureşti, fondat în anul 1909 de inginerul Dimitrie Leonida. În cadrul muzeului funcţionează „Colecţia Henri Coandă”.

În incinta Parcului Carol se mai află: Castelul Ţepeş, construit în 1906 şi inspirat de arhitectura Cetăţii Poenari; Fântâna Cantacuzino, monument de artă în stil neoclasic ce datează din 1870, decorată pe faţada şi părţile laterale cu basoreliefuri şi plăci de ceramică reprezentând cavaleri medievali şi steme; Arenele Romane, amplasate periferic, cu o capacitate de 5.500 locuri în aer liber, spaţiu destinat organizării de spectacole. În imediata apropiere a parcului, la adresa Cuţitul de Argint nr. 5, se află Institutul Astronomic al Academiei Române.