Peste jumătate dintre români nu s-au lămurit încă ce-a fost la Revoluţie

Majoritatea trimiterilor în judecată s-au concentrat asupra liderilor Partidului Comunist şi ai Securităţii, şi abia începând din 1997 au existat procese intentate unor ofiţeri ai Armatei suspectaţi de crime săvârşite în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, se arată într-un sondaj al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în colaborare cu Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei.

Cele două instituţii au realizat, în perioada noiembrie-decembrie 2011, cel de-al patrulea sondaj de opinie privind percepţia românilor asupra comunismului.

„Pentru majoritatea respondenţilor procesele au contribuit cel puţin parţial la aflarea adevărului. Condamnările primite de membrii Comitetului Politic Executiv al PCR şi de generalii de armată Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac sunt considerate pozitive de 34 la sută şi respectiv 39 la sută dintre respondenţi, în timp ce doar 20 de procente le consideră injuste”, potrivit sondajului.

Studiul indică faptul că, pentru o parte importantă a populaţiei, aceste procese au contribuit atât la pedepsirea vinovaţilor şi înfăptuirea actului de justiţie, cât şi la clarificarea evenimentelor din decembrie 1989. Aproape jumătate dintre respondenţi consideră că aceste procese ar trebui să continue, fapt care poate încuraja instituţiile şi actorii mobilizaţi pentru cauza justiţiei penale de tranziţie – diverse organizaţii nonguvernamentale, Asociaţia 21 decembrie 1989, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în contextul în care se observă o disponibilitate scăzută a Parchetului instanţei supreme de a continua rechizitoriile.

Autorii studiului consideră că este important de subliniat faptul că, deşi în sondajele anterioare se puteau identifica diverse tendinţe antidemocratice, activitatea Armatei este văzută într-o manieră nuanţată, democratică. Doar 15 la sută din respondenţi consideră că militarii trebuie să se supună tuturor ordinelor. În pofida popularităţii semnificative a Armatei în rândurile diverselor segmente de populaţie, 32 la sută dintre respondenţi sunt de părere că militarii ar trebui să se supună doar ordinelor legale pe care le consideră morale.

„Dacă vom corobora datele acestui sondaj cu cele precedente, vom constata că românii susţin în majoritate măsurile reparatorii: reabilitări, înfiinţarea de muzee în care să fie prezentată dictatura comunistă, compensaţii pentru victimele comunismului, restituirea proprietăţilor confiscate”, potrivit sursei citate.

De o susţinere diminuată beneficiază ideea de lustraţie şi deconspirarea colaboratorilor regimului şi ai Securităţii. Aceste atitudini diferenţiate trebuie înţelese în condiţiile în care mulţi români nu consideră că au avut de suferit de pe urma regimului comunist (s-au simţit integraţi în acel sistem politic şi/ sau au făcut obiectul politiciilor de cooptare), arată IICCMER.

Cu toate acestea, românii par să fie în majoritate în favoarea măsurilor implicate de justiţia de tranziţie.

„Semnificaţia evenimentelor din decembrie 1989 continuă să fie nebuloasă pentru majoritatea respondenţilor. Ponderea celor care spun că evenimentele sunt încă neclare este extrem de mare (62 la sută), lucru confirmat şi de sondaje precedente, deşi nu într-o proporţie covârşitoare”, se arată în sondaj.

În opinia autoritor sondajului, de aici reiese un dublu eşec: pe de o parte al autorităţilor şi al sistemului judiciar de a înfăptui actul de justiţie, pe de altă parte al mediului ştiinţific (istorici, politologi) de a formula o naraţiune istorică larg împărtăşită.

„Între discursurile concurente îşi păstrează încă o influenţă semnificativă versiunea foştilor comunişti convertiţi în revoluţionari şi democraţi, versiune asumată de Ion Iliescu şi de reprezentanţii Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 care nu întotdeauna vădeşte acurateţe istoriografică”, potrivit sursei citate.

De asemenea, discursurile de tip conspiraţionist au avut un impact semnificativ. Cu toate acestea, condamnarea generalilor Victor Athanasie Stanculescu şi Mihai Chiţac este percepută ca pozitivă şi justă de o majoritate relativă a publicului, ceea ce confirmă că o bună parte a românilor consideră Armata – la momentul decembrie 1989 – drept o forţă de represiune.

În raport cu alte sondaje se remarcă o diminuare a atitudinilor naţionaliste faţă de minorităţi şi un sprijin consistent pentru restituirea proprietăţilor confiscate sub regimul comunist. Înfiinţarea Regiunii Autonome Maghiare şi suprareprezentarea minorităţilor etnice în aparatul de partid şi ideologic – mai ales în primele două decenii de regim comunist – au rămas în memoria colectivă, dar publicul de astăzi nu adoptă neapărat opinii xenofobe, a mai precizat IICCMER.

Totodată, autorii studiului arată că dispariţia din peisajul mediatic a serviciilor în limba română ale unor posturi de radio occidentale a contribuit probabil la o subreprezentare în ceea ce priveşte ponderea ascultătorilor de posturi de radio străine înainte de 1989.

„Aparent paradoxal este faptul că respondenţii din regiunea Sud apreciază într-un procentaj mai mare decât bucureştenii importanţa momentului condamnarii regimului comunist. Acelaşi fenomen se înregistrează şi atunci când comparăm percepţia respondenţilor din mediul rural care apreciază – 28 la sută – actul condamnării în Parlament a comunismului, faţă de numai 24 la sută, cât este procentajul în mediul urban”, a precizat IICCMER.

Comparativ cu precedentul sondaj al Biroului de Cercetări Sociale, numărul celor care consideră prăbuşirea regimului comunist drept benefică a crescut de la 40 la sută (sondaj BCS) la 44 la sută (sondaj CSOP).

Sondajul a avut ca teme principale de cercetare revoluţia din decembrie 1989, consecinţele instaurării regimului comunist asupra minorităţilor etnice şi religioase, restituirea proprietăţilor confiscate, informarea prin intermediul posturilor de radio străine înainte de decembrie 1989, influenţa trecutului comunist asupra societăţii de astăzi.