„Am vrut să fac două centrale termice noi în nordul Bucureştiului, încă din 2010, dar Primăria nu m-a lăsat” – Costel Bucur, Vest Energo

„În 2010, când am descoperit aceste echipamente la General Electric, cu care am pus 30 MW în bandă, am făcut cerere la Primărie și la RADET, am făcut nu știu câte adrese. Pentru că, după cum știți, partea de nord a Capitalei este descoperită 100% din punct de vedere al alimentării cu energie termică. Se pompează din sud până în nord, iar infrastructura de transport e atât de proastă, țevile sunt atât de proaste, încât la presiuni mari noi nu putem să pompăm mai mult de 3,5% maxim, pentru că la mai mult conductele explodează, și de aceea nu există confort termic în acea zonă. Dacă RADET-ul ne cere agent termic la 100 de grade, noi putem să oferim doar cel mult 90-92 de grade.

Din cauza asta, în 2010, am făcut adrese și para-adrese și la RADET, și la Primărie, ca să fac două centrale cu care să acopăr partea de nord, una în Floreasca-Băneasa și una în Colentina. Costurile totale s-ar ridica cam la 50 milioane euro. Aveam proiectele făcute, aveam contractate echipamentele, studii de fezabilitate, cash-flow, tot absolut. Am primit însă doar răspunsuri negative (…)”Bine că vrei tu să le iei pe toate”. Am răspuns că, cu cele două centrale în plus, aș ajunge la cotă de piață de 10%, de la 3,5%. Dar acopăr o pierdere pe iarnă de 30-40%, care e suportată de RADET, căci apa se duce toată în pământ și pe pompaj. N-au înțeles și nu se vrea. Eu am vrut și vreau în continuare. Am echipamentele și aștept cu arma la picior, să acopăr zona de nord, dar nu se vrea, nu știu de ce și nu înțeleg”.

Declaraţia, şocantă într-un Bucureşti care a ajuns să sufere din punct de vedere al calităţii furnizării agentului termic şi iarna şi vara, a fost făcută de Cornel Bucur, preşedinte al Vest Energo, un mai mic producător de energie termică din Bucureşti, la o conferinţă legată de problemele termoficării, organizată de Expert Forum.

Vest Energo este fostul CET Militari, construit în 1965 pe platforma industrială în zona de vest a Capitalei, care asigura energia electrică şi termică pentru fostele fabrici din zonă. Societatea a fost privatizată în 1995 şi, după ce a fost „legată” la reţeaua RADET, a ajuns să livreze circa 3,5% din tot agentul termic din Bucureşti. În 2009 compania a construit practic o nouă centrală, cu grupuri GE, de 30 MW, în cogenerare de înaltă eficientă.

„Am privatizat o centrală mică în 1994, iar în 2010 am făcut investiții de circa 30 milioane euro, cu care am eficientizat centrala. Eu nu știu cum s-a ajuns la situația asta cu datoria imensă a ELCEN către RADET. Eu am dat RADET-ului preț mai mic și cu 20% (la agentul termic livrat – n.r.), am rezistat, am modernizat centrala, iar în momentul de față am pus și 3 kilometri de conductă preizolată, din Bulevardul Preciziei până în Apusului. N-am nici o pierdere, nimic. Eu administrez Vest Energo de 25 de ani, în timp ce la RADET s-au schimbat directorii de fiecare dată când s-a schimbat puterea politică, iar la ELCEN la fel, și de fiecare dată lucrurile se luau de la capăt, se schimba tot ce făcuseră cei de dinainte. Eu zic că se poate. Eu, ca privat, am putut. Am cotă de piață de 3,5% din sistemul de termoficare”, a spus Bucur.

Intenţia lui Bucur a fost confirmată de oamerni care au condus în trecut termoficarea dibn Bucureşti. Ei au spus că Bucur nu a fost singurul, au mai fost şi alţii, dar, deşi RADET îşi dăduse acordul, totul s-a oprit la Primărie, care a tot amâna decizia pentru că ar fi aşteptat o strategie de preluare a unor noi producători independenţi în reţeaua RADET.

Ce spune Bucur ar fi avut sens în condiţiile în care funcţionează acum sistemul de termoficare din Bucureşti. Unităţile mari de generare (cele trei CET-uri ale Elcen) sunt şi puţine şi amplasate toate în jumătatea de sud a oraşului, ceea ce ridică probleme în alimentarea cartierelor din nord, în condiţiile în care oricum reţeaua RADET este veche şi se produc des avarii.