Mark Raben, CTO SAP: Trebuie să regândim sistemele economice pentru a face faţă impactului noilor tehnologii, iar roboţii să fie taxaţi mai mult

Mark Raben este un speaker internaţional, şi, de asemenea, CTO (Chief Technology Officer) pentru Europa Centrală şi de Est şi la compania SAP, una dintre cele mai valoroase companii de tehnologie din Europa. În prezent, compania germană are peste 425.000 de clienți în 180 de țări, pe care îi susține în gestionarea tuturor factorilor disruptivi aduși de economia digitală.
Lidia Neagu - mie, 30 oct. 2019, 19:37
Mark Raben, CTO SAP: Trebuie să regândim sistemele economice pentru a face faţă impactului noilor tehnologii, iar roboţii să fie taxaţi mai mult

Mark Raben este unul dintre liderii în domeniul inovațiilor IT B2B. În rolul său actual de CTO la SAP, lucrează cu clienții, partenerii și universitățile pentru a ajuta companiile să își transforme afacerile prin tehnologie.

ECONOMICA.NET a stat de vorbă cu Mark Raben în cadrul evenimentului SAP NOW de la Bucureşti, parte a unui turneu european al companiei. Înainte de interviu, Raben a ţinut o prezentare în care a vorbit despre impactul tehnologiei asupra creierului uman.

Pe scurt, în prezentarea sa, Raben a spus că creierul nostru este format din trei părți: creierul reptilian pentru toate funcțiile de bază ale vieții (rutina), creierul emoțional (emoțiile) și creierul neomammalian (inteligența umană, raționamentul logic, inferența, creativitatea și imaginația). Aceasta este zona în care omul este cu mult superior mașinii, dar mașinile pot prelua sarcini umane de rutină. Astfel, mașinile sau puterea de calcul pot contribui foarte bine la procesul de luare a deciziilor. Acest principiu se bazează soluţia SAP – Digital Boardroom: pe baza tuturor datelor și analizelor existente, decizia de a lua decizii bazate pe date în timp real va fi pusă la dispoziția oamenilor sau a managementului în timp real.

Majoritatea liderilor din lumea tehnologiei vorbesc despre AI, machine learning, Web 3.0 și toate aceste noi tehnologii care ne vor schimba lumea. Puteți da câteva exemple concrete despre cazurile de utilizare în care aceste tehnologii sunt puse în aplicare în prezent?

Da. Mai întâi ar trebui să dau un pic de context? Vreau să spun că tehnologia nu va schimba lumea deloc, este doar tehnologie. Și întotdeauna explic asta pe baza a ceea ce s-a întâmplat în trecut. Așadar, dacă începeți cu adevărat întreaga călătorie de digitalizare, aceasta a început undeva la începutul secolului trecut în anii 1920, când au apărut primele idei pentru a construi un comutator foarte mic, un amplificator, tranzistorul, care de fapt a fost primul lucru produs undeva în 1956 sau ceva de genul ăsta. Și asta a făcut de fapt blocul digital de la orice, care este digital chiar acum, deoarece au început cu radioul.

Tatăl meu nu a spus niciodată „aparat radio”, ci „radio tranzistor”. Toate calculatoarele personale, cipurile de memorie, toate sunt bazate pe tranzistor. Deci nu am avea un computer personal, nu am avea un telefon mobil fără tranzistor. Și de ce spun această poveste? Pentru că tranzistorul este, pentru mine, la fel ca învățarea automată la acel nivel și că anologie, deoarece tranzistorul ca atare nu schimbă nimic, este doar un comutator și un amplificator și o scară foarte mică. Însă, potențialul pe care îl are pentru a inova multe alte produse, cum ar fi începând cu un radio sau computere personale, cipuri și altele. Aceasta a fost adevărata putere pentru inovație și asta a schimbat o mulțime de lucruri din lumea noastră. Iar, răspunsul la întrebarea despre care sunt tehnologiile din prezent care vor avea acel potențial al tranzistorului este machine learning, care, cu siguranță, este una dintre ele. Blockchain este una dintre ele, la fel şi Internet of Things. Tehnologii ca acestea nu vor schimba nimic, dar vor declanșa o mulțime de inovații care vor schimba lumea. Și asta este important de văzut. Deci, dacă cineva spune machine learning – este doar o mulțime de matematică sau ceva de genul, asta e -. Și cu toții am învățat în școală, analiză şi regresii şi astfel de lucruri. Deci nu este nimic cu adevărat special, însă ce putem face cu asta, ce putem face cu acea tehnologie? Pentru că are impact pe două niveluri. Voi explica printr-un exemplu: să luăm tehnolgia de conducere autonomă. Atunci, dacă am o mașină cu conducere autonomă, şi o folosesc să mă deplasez la birou, mă va face mai eficient. Pentru că în timp ce fac naveta spre birou, pot să-mi fac treaba pentru job. Acesta este un impact. Toată tehnologia are eficiență. Celălalt este că, dacă avem mașini autonome cu care mergem la birou, nu vom parca acolo. Așadar, probabil că aș trimite maşina înapoi în centrul orașului și să mă asigur că mașina mea câștigă bani pentru mine, ca un serviciu de uber, taxi, etc. Imaginează-ți dacă am avea camioane autonome. Acest lucru ar avea un impact foarte mare la o scară complet diferită, deoarece nu numai că lucrurile sunt mai eficiente, dar va schimba întreaga economie.

Gândiți-vă la taxiurile autonome, ce vom face cu șoferii de taxi şi cu întreaga economie din jurul lor. Ce se va întâmpla dacă avem camioane autonome? Ce se va întâmpla cu toate restaurantele de pe autostrăzi care trăiesc în proporție de 80% prin șoferii de camioane care mâncă acolo?

Deci tehnologia are întotdeauna un impact asupra acestor două aspecte, ne face mai eficienți. Da, este drăguț, este bine, dar poate avea, de asemenea, un impact asupra modului în care ne-am organizat actuala economie și va trebui să schimbăm și aceste sisteme. În opinie mea, acest lucru nu trebuie să fie o problemă, deoarece toate sistemele în care trăim – modul în care ne plătim impozitul și toate acestea – astfel de lucruri sunt, de asemenea, inventate. Ce vreau să spun, este că nu există vreo maimuţă sau vreo girafă care să aibă astfel de sisteme. Noi, ca ființe umane suntem dotate cu neocortex şi putem să operăm cu acei termeni foarte abstracti, precum sistem fiscal,  organizații, iar o primată nu se poate ocupa de o organizație, nici nu ştie ce este. Dar noi putem face asta. Așadar, asta înseamnă că, dacă este doar imaginație, putem schimba și aceste sisteme, astfel încât să ne putem gândi cum ar trebui să ne schimbăm sistemele de impozitarea dacă mulți oameni trebuie să-ți schimbe locul de muncă sau nu mai au un loc de muncă. Aşa că trebuie să ne gândim, de exemplu, de ce facem munca umană atât de scumpă? Pentru că toată lumea trebuie să plătească impozitul pe venit. Poate că ar trebui să creștem impozitul pe venit de la roboți sau orice sunt pe algoritmi. Prin urmare, trebuie să ne regândim acele sisteme pentru a face față impactului noilor tehnologii.

Blockchain este o altă tehnologie cu un potențial uriaș, dar care totuși nu a ajuns să fie mainstream în companii. De ce credeţi că se întâmplă acest lucru?

Pentru a înțelege acest lucru vreau să pun răspunsul în context, pentru că nu totul este în alb şi negru pentru că blockchain-ul înseamnă o mulțime de lucruri. Blockchain-ul, din nou este ca tranzistorul, ca machine learning, este doar tehnologie şi nimic mai mult. Și provine dintr-o tehnologie, dar este un registru distribuit. Dacă încercăm să controlăm informațiile, tindem să le stocăm pe toate într-un sistem central, precum o bancă, un singur sistem bancar. În sistemul bancar, știi exact ce este în contul tău și știi de unde poți scoate bani din el sau nu sau puteți plăti facturi. Toate sunt stocate într-un sistem central și funcționează. Și singurul lucru de care depindeți este banca care controlează acel sistem, şi este o instituţie în care ar trebui să vă puteți încrede, iar asta nu e o problemă la bănci.

Dar, există și o mulțime de alte medii. Poţi să spui: nu vrem să-l introducem într-un singur sistem, vrem să distribuim autoritatea de a controla aceste informații. Și asta este într-un sens ce se poate face cu blockchain.

Așadar, o mulțime de oameni dintr-un ecosistem pot să aibă împreună control asupra informațiilor respective.

Deci, există o mulțime de idei în jurul blockchain. De exemplu, dacă vorbiți despre comerț echitabil și toate informațiile pe care le aveți în întregul ecosistem, cum ar fi ananasul. Vrei să te asiguri că o cultură de ananas are un preț corect și toate aceste astfel de lucruri până când beți sucul de ananas în supermarket. Deci, pentru a urmări întregul lanț, nu există o singură organizație, care să spună: da, noi suntem autoritatea care controlează toate aceste informații în lanțul de furnizare a ananasului. Astfel distribui acest lucru pe întreg lanţul, de la fermier, la distribuitor, la supermarket şi toţi care au un rol în această afacere.

Există diferențe de implementare a blockchain-ului. Există trei faze, dar o să rezum doar două. Există una publică, în care spui că toată lumea poate participa la blockchain și aceştia pot mina, deci fac parte din sistem. Și asta îl face foarte dificil, deoarece toată lumea are o bucată foarte mică pe care cineva o ia în proprietate, şi, deci este foarte sigur. Acest model public precum monedele vechi se bazează pe acele blockchain-uri publice.

Şi mai este cea privată, în care să spunem că există, de exemplu, zece organizații și acele zece organizații, se cunosc între ele și încheie acorduri cu privire la cine şi ce rol are în acel blockchain. Și asta este o variație de ordine. Deci nu o faci complet publică, dar este vorba despre un conglomerat format din zece sau 15 companii care lucrează împreună în mare parte în lanțul de aprovizionare.

Iar problema sau provocarea acum pentru care nu vedeți o mulțime de aplicații cu blockchain este că singurul lucru pentru care ar trebui să utilizați tehnologia blockchain dacă sunteți într-o combinație în care oamenii nu pot avea încredere unii în alții. De foarte de multe ori facem lucruri pentru blockchain, unde ai putea să o pui doar într-un sistem central, pentru că am putea avea încredere în acei oameni şi nu are niciun sens să folosiți blockchain și să cheltuiți multă energie în minerit sau orice altceva. Deci acesta este un motiv. Deci, o mulțime de cazuri de utilizare pe care le puteți rezolva și într-un mod diferit. Deci acesta este unul dintre motive: există multe cazuri de utilizare care pot fi rezolvate într-un mod diferit.

Cealalt este că este foarte dificil, de exemplu, să găsești organizații care funcționează, care vor să colaboreze în astfel de ecosistem. Pentru că dacă este doar o companie care decide să construiască o bază de date cu informații, atunci OK, pot a lua o decizie și încep să o implementeze. Dar dacă ai nevoie de zece părţi implicate pentru a iniția un astfel de blockchain, ar trebui să sincronizați toate cele zece părți. Și asta este foarte dificil pentru că toate au propriile lor interese. Și asta face din punct de vedere mai politic, foarte dificil de implementat acele tipuri de blockchain. Deci nu are atât de mult legătură cu tehnologia ca atare. Deci un motiv este: care sunt cazurile de utilizare pentru care blockchain face sesn. Și al doilea este unde găsiți diferite părți care doresc să colaboreze pentru a face, de exemplu, ecosistemul anansului mult mai corect? Și asta este dificultatea.

Deci obstacolul este chiar natura umană.

Da, da. Pentru că cu toții avem interese proprii sau organizaţiile au interese proprii. Și este foarte dificil să obținem un fel de numitor comun pentru toți acei oameni şi să îi adunăm într-un fel de interes la nivel de grup. De ce? Păi, cine este interesat de un canal de comerț echitabil? Luăm ananasul ca exemplu, doar un exemplu fictiv. Poate vreun supermarket, deoarece consumatorii vor doar să cumpere ananasul doar de unde să poate garanta că este comerțul echitabil și asta i-ar stimula. Cultivatorul, desigur, pentru că știe sigur că primește că primește un preț corect și poate câștiga bani. Deci ai nevoie de acele părți care să dorească implemnatarea şi aşa să obţinenem impulsul pentru a crea un astfel de blockchain.

Cu toate acestea exista proiecte bazate pe blockchain, iar IBM este în prezent lider de piaţă. Unde este SAP în ceea ce priveşte această tehnologie? 

Știi, în era internetului, distribuţia informațiilor a fost un factor important. Este vorba despre tranzacții. Și SAP este mașina de tranzacții. Nu contează unde vă aflați, dacă cumpărați ceva într-un supermarket, sau sunteţi într-un depozit, 80% din toată această tranzacții curg cumva printr-un sistem SAP. Deci nu suntem cei care vor construi tactic, blockchain-ul. Așadar, lucrăm împreună cu ce dorește publicul, dar și cu cei de la IBM, de exemplu. Și creăm servicii, astfel încât sistemele noastre tranzacționale să poată discuta cu acele blockchain-uri. Deci, vrem să fim deschiși tehnologiei blockchain, dar vom aduăga ceea ce numim servicii de business platformei noastre. Astfel, este ușor pentru clienți să facă schimb de informații din sistemele de tranzacții SAP în blockchain. Și acesta este rolul nostru.

Ce predicţii îndrăzneţe în ceea ce priveşte inovaţia şi tehnologia IT în 2020 şi 2025?

În IT, suspectii obișnuiți sunt și, nu este vorba doar despre Internet of Things, blockchain sau machine learning, în special combinația acestora cu sisteme tranzacționale.

Și am spus că acolo este locul SAP un rol foarte important. Așadar, ceea ce veți vedea în anii următori este o îmbunătățire enormă a productivității și eficienței, deoarece mașinile pot face multă muncă, în special pentru a face sarcini rapide, repetitive, pe care oamenii le fac.

Asemenea jobului tău, să scrii un articol. Ai putea crede că nu există nicio mașină care să poată face asta, dar sunt multe. Adesea este vorba despre prototipuri sau programe pilot unde chiar acum mașinile scriu articole. Mă uit pe telefonul meu la Newpin Tinnell, o revistă din Olanda, unde există computere care preiau și împachetează tot felul de informații şi mi le livrează. Desigur, nu are creativitatea unui jurnalist, dar construieşte o lume mult mai eficientă. Și veți vedea că la fiecare nivel facem asta. Un alt exemplu: folosesc Concur pentru a ţine evidenţa cheltuielilor de călătorie, este o aplicaţie SAP. Pe vremuri, când îmi scanam factura pentru cheltuielile mele de călătorie, a trebuit să rescriu detalii: este un hotel, este un taxi, puneam sumele, ziua, tot. Acum, fac doar o fotografie a facturii cu ajutorul machine learning se transcriu singure toate aceste informaţii.

Mașinile pot raporta acum așa ceva. Deci, asta veţi vedea pe termen scurt timp. Există încă mult loc pentru îmbunătățire pentru ceea ce putem face, mai ales dacă o combi pentru că vom primi o mulțime de informații de la senzori. În prezentarea mea am arătat cum o fermă verticală îşi ia o mulţime de informaţii cu IoT: ce umiditate este, nivelul de carbon, etc.

Așadar, pentru a obține informații de la senzori cu ajutorul învățării automate, îl optimizăm pentru ca salata să crească cât mai repede. Și folosim informațiile pentru a direcționa fabrica, astfel încât să putem regla apa, dioxidul de carbon, să o urmărim. Deci, este o buclă completă închisă de IoT cu machine learning pentru a creşte salată într-un mod mult mai eficient.

Apoi, vom vedea că marea bătălie pe modelele de afaceri, cu toate livrările de alimente, exemplele Uber, AirBnB și asta se referă la pricepere. Așadar, veți vedea că modelele de afaceri actuale vor fi contestate, pentru că, în mod normal, şi ceea ce facem foarte des este că în lanțul de aprovizionare existent, folosind tehnologia digitală, putem scoate unele componente și face mult mai ieftin și să obținem mai multă influență. Încep cu proiecte mici, apoi le fac la o scară mai mare, pe o platformă, apoi totul depinde de a obține bani de finanțare pentru a dezvolta platforma. Și apoi toată lumea comandă mâncare prin intermediul platformei tale, cum ar fi livratorii. Deci, vom vedea o mulțime de bătălii în viitor, în care tehnologia este folosită pentru a disrupe şi provoca modelele de afaceri existente.

Ar putea AI sau machine learning sau o combinaţie între cele două să devină un autor de opere ştiinţifice, dacă tot vorbim de roboţi care vor putea să scrie şi să îmi fure jobul, nu că eu aş scrie lucrări ştiinţifice?

Suntem departe de modul în care creierul nostru funcționează și de ceea ce putem face cu creierul nostru în comparație cu tehnologia. Deci, toate tehnologiile pe care le vedem în zilele noastre sunt foarte bune la un lucru foarte specific pe care ar trebui să îl facă sau la o sarcină specifică, dar nu în sensul larg a ceea ce putem face. Deci, flexibilitatea pe care o are creierul nostru, suntem departe de a o copia cumva în mașini. Acest lucru nu înseamnă că nueste posibil. Adică, este un lucru foarte filosofic, dar creierul nostru este doar material. Sunt neuronii care se aprind, dar este super, super, super complex. Pentru că, vreau să spun, nu sunt doar unele conexiuni electrice pe care le construiesc neuronii tăi. Există multă chimie, cu hormoni și neurotransmițători care determină ce se întâmplă. Există mult ADN care are impact, expresia genelor. Deci, este atât de complex încât suntem departe de a imita asta în tehnologie. Dar ajungem, vreau să spun, că există exemple, așa cum v-am spus, cum ar fi să scriu un articol, pe care cred că acum zece ani, nimeni nu s-ar gândi să lase un computer să facă asta. Suntem destul de departe, nu există umor în ele, dar sunt destul de bune în culegerea unor fapte și aduc vestea despre cum vreau să o văd și cum aș dori să o citesc. Deci, nimeni nu știe cât ne va lua să facem asta. Poate 50 sau 100 de ani, nu ştiu. Adică, există o mulțime de proiecte pe care le știm unde am încercat să copiem creierul uman în tehnologie. După părerea mea, va dura mult timp. Va merge în această direcție, sunt destul de sigur. Dar nimeni nu poate stabili dacă vorbim de decenii sau secole. Chiar nu ştiu.

Care sunt cele trei tehnologii care credeți că vor avea un impact durabil și de ce?

În acest moment, de departe este machine learning, IoT şi blockchain pentru a utiliza datele într-un mod foarte inteligent. Avem și o prezentare pe acest subiect. Sunt tehnologii pentru a fi mai inteligent în business, pentru a face predicții mai bune. Și asta este legat de creierul uman. Deci, dacă te gândești la creierul tău, este o mare mașină care face predicții sau încearcă întotdeauna să prezică: ce văd, ce se întâmplă? Și asta este, de asemenea, o mișcare importantă în tehnologie. Tehnologia va fi din ce în ce mai bună și mai bună pentru a prezice ce se întâmplă și, prin urmare, ai nevoie de date. Datele noastre sunt foarte dificile de a prezice ceva în viitor. Așadar, aceasta este cea mai mare mișcare pe care o vedem: utilizarea tehnologiei pentru a prezice viitorul într-un mod mai bun și a folosi asta într-un mod inteligent pentru a crea noi modele de afaceri, pentru a crea noi fluxuri de venituri sau orice doriți să faceți cu ea.

Având în vedere ritmul cu care se schimbă tehnologia, cum pot oamenii şi companiile să ţină pasul?

Acesta este motivul pentru care vorbesc foarte mult despre neuroștiință, deoarece, la final, este omul care trebuie să facă o pauză în acea chestiune și nu doar un singur om, ci întreaga cultură a oricărei organizații, Lucrez împreună cu cineva din Belgia. Numele lui este Jeff Stars și are o teorie întreagă despre asta. Poate eşti norocos o dată şi ai o idee grozavă pe care ați reușit cumva să o implementați și ați obținut un nou model de afaceri din venituri suplimentare. Dar nu aceasta este provocarea, ci a inova constant. Aceasta este problema.

Deci, dacă te uiți la portofoliul de produse al unei organizații, ai „vacile de muls” (cash cows), adică produsele sau serviciile cu care îți câștigi banii astăzi. Apoi, aveți produse aflate în incubare. Deci avem primele prototipuri sau chiar piloți. Sunt foarte promițătoare, dar nu au volumul de la cash cows. Deci nu aduc foarte mulți bani, dar sunt foarte importante pentru viitorul tău apropiat. Și apoi ai riscul tuturor ideile pe termen mai lung. Deci, sunt trei sertare pe care fiecare companie le are: idei, idei incubate sub formă de proiect pilot şi portofoliului pentru fluxuri de numerar.

Iar cea mai mare provocare pentru organizații este crearea unui echilibru corect între cele trei straturi. Pentru că dacă aveți doar cash cows, nu aveți nimic în incubație sau nu ai nicio idee. Atunci, ai putea să te confrunți cu o problemă într-un an sau doi ani, deoarece cash cow-ul tău este perturbat de altcineva și nu ai nicio alternativă. Așadar, ai nevoie de un echilibru: câteva idei în incubator care să poată aduce bani noi pe parcursul a doi sau trei ani şi idei pentru următorii cinci sau teze ani care vor determina viitorul afacerii tale. Și asta este ceea ce numim motorul inovației.

Așadar, ar trebui să fie un motor în care ai constant un flux de generare de idei noi, să le incubezi și să le faci la scară pentru a le transforma în noile tale vaci de muls. Aceasta este provocarea. Și cea mai mare provocare din cadrul organizației este că, uneor,i acele idei noi, sunt foarte controversate și foarte perturbatoare pentru propria ta afacere. Deci, cineva din companie care ar putea veni cu o idee, lucru care este foarte cool şi dacă le pui la incubat vă va distruge cash cow-urile de azi. Și este foarte dificil, aşa că oamenii tind să nu facă asta. Și apoi așteaptă ca alte companii să o facă. Dar, de fapt, ar trebui să veniți cu idei pentru a vă perturba propria afacere pentru a vă asigura că le conduceți pe celelalte. Prin urmare, este foarte important, de asemenea.

Și apoi mă ocup un pic de acea teorie pe care o numim „maimuţa roşie”, o analogie cu jungla. Deci, dacă privim prin diversitatea din junglă foarte des pentru foarte mult timp, ne-am gândit că diversitatea este creată în centrul junglei. Dar acest lucru nu este adevărat. Diversitatea diferitelor specii din junglă se întâmplă la marginea junglei, deoarece în acel loc jungla este în contact cu toate ecosistemele, cu un ocean sau deșert sau orice altceva.

Așa că de fapt de acolo începe inovația, de la margine. Cartea pe care a scris-o Jeff – „Organizația mea este o junglă”. şi compară jungla cu o organizație, deci inovația într-o organizație se întâmplă la marginea organizației.

Orice persoană care este în contact cu alte companii, cu parteneri, orice, nu sunt în contact lucrurile interne, ci cu cele exterioare pentru a primi idei noi, deoarece văd ce se întâmplă în lume. Nu sunt în centru unde sunt orbi cu privire la ceea ce se întâmplă în jurul lor. Și dacă au o idee bună, îi numim creatorii, creatori ai unei idei bune. Dacă au o idee bună, dar foarte controversată care disrupe propria afacere, o numim „o maimuță de șobolan”.

Și ce se întâmplă dacă ai acea idee grozavă care a pornit de la marginea junglei și o iei pe acea maimuță şobolan și intri în mijlocul junglei? Le spui: uite ce idee grozavă am. Ceea ce se va întâmpla este că maimuța va fi ucisă. Pentru că sunt oameni care spun: așteptați puțin, trăim din acest produs şi acea maimuță ne va perturba afacerea. Așa că le-am numit vânătorii de maimuțe şobolani care vor trage direct toate maimuțele. Deci este foarte dificil să aducem acele idei la scară mare, trebuie să fii foarte atent.

Și, prin urmare, găsim niște pași la mijloc. Așadar, trebuie să aduci maimuța de șobolan de la margine spre centru foarte încet. Pentru că în centru ai proiecte la scară mare, ai vacile de muls. Așa că am pus pionieri într-o moară în care oamenii spun: hei, ce idee grozavă, hai să facem un prim prototip, hai să facem un test să vedem dacă chiar funcționează. Deci pun ideea la incubat şi merg direct în centru. Dacă te afli în acea etapă, apoi te duci la mijloc, nu-i așa? Pentru că atunci este mai dificil să omori maimuța directă, deoarece ai deja ceva concret. Nu este doar o idee. Ai făcut un prototip, ai făcut un pilot. Deci, este mai dificil pentru oamenii cărora nu le place ideea ta să o omoare direct.

Așadar, sfaturile noastre de a crea un motor de inovație, de a aduce inovația foarte încet de la marginea organizației până în centru, unde poţi să o scalezi și să o transformi în cash cow.

Deci acesta este modul prin care SAP se asigură că va continua să inoveze?

În primul rând, există și o provocare de a inova constant, să vii cu idei noi, să le incubezi și să le testeazi cu clienții noștri și apoi să te asiguri că pot fi scalate. Da, asta și asta a început cu ERP. Astfel am câștigat sistemul pentru finanțe, logistică, departamentul HR. Ideea a apărut din 1972 şi acum ne gândim cum putem să inovăm cu tehnologia despre care tocmai am vorbit? Blockchain, IoT, machine learning. Desigur, pentru noi este întotdeauna dublu, deoarece nu avem numai propria noastră inovație, ci și modul în care folosim aceste tehnologii pentru a inova clienții noștri. Și acesta este cel de-al doilea lucru important pentru afacerea noastră, desigur, faptul că clienții noștri rămân relevanți și pentru viitor. Dacă îi ajutăm doar la crearea eficienței şi nu supraviețuiesc pe o perioadă de cinci ori, atunci şi noi avem o problemă.

Cum răspund companiile la atâtea oportunități şi inovaţii?

Nu există un singur răspuns pentru toate pentru că fiecare companie este diferită. Există companii care sunt foarte inovatoare și încearcă multe lucruri și companii care sunt foarte conservatoare. Există o mare diferenţă care are legătură cu cultura organizaţională. dar ce trebuie să facă fiecare companie, cum am explicat mai devreme, trebuie să găasească echilibrul potrivit pentru acele trei starturi. Nu este un alb-negru. Nu este ca şi când trebui să facem doar lucruri noi. pentru că, este dificil să câştigi bani doar cu idei și câteva prototipuri. Nu acesta este răspunsul, cum nu este nici cel în care ai doar cash cows, optimizăm asta şi aducem cât mai mult profit. Putem pentru că atunci nu supraviețuiți în viitor. Totul este să-ți dai seama de echilibru. Și aceasta este adevărata provocare şi complexitate.

Ar putea inovaţia tech să ajungă într-o fază de platou?

Nu, nu cred pentru că, bineînţeles că nu pot să prevăd viitorul, dar pot să mă uit la trecut. Şi, în trecut, să zicem la începutul anilor 1900 am gândit că suntem într-o fază de platou pentru că avem trenuri, maşini şi ştim ce s-a întîmplat după. Acelaşi lucru se întâmplă şi acum. Nu putem să imaginăm viitorul în acest sens, sau avem o idee. Ce s-a întamplat în trecut este un indicator pentru ce se va întâmpla în viitor. Şi un lucru este sigur şi anume, că face parte din natura umană, că tehnologia a fost întotdeauna o parte importantă a modului în care am evoluat. De exemplu, găătitul. Oamenii nu mai asociază gătitul cu tehnologia, dar este tehnologie. Ideea este că momentul în care nu îl mai privim ca pe o tehnologie este complet încorporat în vieţile noastre. Şi nu este numai gătitul, ci şi îmbăcămintea, iar îmbrăcămintea este tehnologie pe care o folosim. Focul a fost o invenţie, iar gătitul este o inovaţie care se bazează pe foc. Prin urmare, agricultura a fost o invenţie care ne-a schimbat complet, desigur a durat ceva. Am avut acele invenţii disruptive ca focul şi inovaţii bazate pe asta. S-a întâmplat în trecut şi se va întâmpla şi în viitor. Este ceea ce ne diferenţiază de alte specii şi are legătură cu neocortexul pentru că putem gândi la scară imaginativă. Şi delfinii sunt foarte inteligenţi, dar nu pot face acest lucru pentru că le lipseşte limbajul. Cu ajutorul limbajului poţi crea multe lucruri artificiale, cum ar fi sistem juridic, avem avocaţi şi sisteme tech, etc. Dar pentru că avem limbaj, avem neocortex şi avem acele sistem imaginate, cum ar fi economia sau banii, este motivul pentru care avem telefoane, maşini, tranzistori, iar delfinii sau elefanţii nu le au.

Ce rol joacă AI în accelerarea tehnologiei şi afacerilor?

Machine learning face parte din inteligenţa artificială, aşa că sunt foarte sigur că asta va juca un rol foarte important. Aproape că nu există nicio profesie unde AI nu joacă un rol. Folosim AI la roboţii care produc construiesc maşini şi suntem obişnuiţi cu asta. Vor fi roboţi care îţi vor îngriji părinţii cand ei nu o vor mai putea face. Roboţii sunt în centru, dacă ne gândim la toţi algoritmii care se află în spate, toată inteligenţa din spate. Acest lucru va avea un mare impact asupra eficienţei şi asupra modului în care facem lucrurile astăzi.

Te-ar mai putea interesa și
Ciprian Ciucu: Am votat pentru cel mai bun candidat la preşedinţie
Ciprian Ciucu: Am votat pentru cel mai bun candidat la preşedinţie
Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, spune că a votat pentru cel mai bun candidat la preşedinţie, care are o experienţă relevantă pentru această funcţie....
Boloş: Am votat pentru principii clare, pentru o direcţie în care cred
Boloş: Am votat pentru principii clare, pentru o direcţie în care cred
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat că a votat pentru principii clare, pentru o direcţie în care crede, pentru ...
Burnout-ul devine tot mai prezent în rândul angajaților români
Burnout-ul devine tot mai prezent în rândul angajaților români
Patru din zece angajaţii români (40%) care lucrează în ture se simt mereu epuizaţi, în timp ce aproape două treimi ...
Prezență de 23,29% la referendumul inițiat de Nicușor Dan, primarul general al Capitalei
Prezență de 23,29% la referendumul inițiat de Nicușor Dan, primarul general al Capitalei
Până la ora 15,00, duminică, au votat la referendumul iniţiat de primarul general, Nicuşor Dan, în Capitală, 416.312 ...