Pentru PNL, principala misiune în această perioadă ar trebui să fie elaborarea PNDR, fără de care România ar putea rata șansa de a absoribi eficient cei aproximativ 20 de miliarde de euro disponibili pentru perioada 2021-2027, bani și așa mai puțini față de exercițiul financiar anterior, urmare a Brexit. România va primi cu 15,3% mai puțini bani de la UE pentru pilonul II, cel prin care se finanțează investițiile, respectiv 6,7 miliarde euro per total în exercițiul bugetar 2021-2027.
Suntem însă în faza premergătoare PNDR, în etapa elaborării unui așa-zis Program Național Strategic, unul dintre regulamentele ce vizează Politica Agricolă Comună. Or, conform programului PNL, elaborarea acestui PNS este prioritatea zero.
Conform planului de guvernare al PNL, Programul Național Strategic se va concentra pe crearea unor programe de sprijin în vederea stimulării organizării producătorilor agricoli și creșterii calității produselor. Elaborarea PNS a fost deja demarată și de către PSD, în luna iunie MADR lansând în spațiu public și un chestionar pe această temă. Nu există încă un Progran Național Strategic deja elaborat de PSD pentru a putea face o comparație cu propunerile PNL.
Conform acestora din urmă, producătorii din agricultură ar trebui să primească bani în funcție de mărimea lor, dacă își livrează marfa în circuitul comercial mare (marile lanțuri de magazine), fie că o fac individual, fie prin cooperații. Programe similare există și acum, dar sub o altfel de formă. Spre exemplu, prin programul de minimis pentru tomate și usturoi se acordă sprijin financiar pentru cei care produc o anumită suprafață de teren în solarii și care își valorifică marfa (indiferent unde).
O altă intenție a PNL, nouă față de actualul PNDR, se referă la acordarea de subvenții pentru digitalizarea producției și comercializării produselor pe lanțul de produs. Rămâne de văzut sub ce forme și pentru ce anume se vor acorda aceste tipuri de sprijin.
Tot în planul PNL se exprimă intenția de acordarea de sprijin financiar pentru investiții (depozitare, sortare, ambalare, etichetare, mijloace proprii de transport, etc), prin pilonul II, către organizațiile cooperatiste, precum și susținere financiară pentru cheltuieli operaționale (contabilitate, audit, cheltuieli de personal, marketing, etc.). Sunt măsuri de sprijin finanțate și acum prin PNDR.
PNL vrea, de asemenea, încurajarea prin sprijin financiar a investițiilor de înființare a noi operatori și procesatori în areale care au capacitatea de a dezvolta producție de pește autohton de apă dulce. De asemenea, vor măsuri de stimulare a producției de pește autohton prin stimularea financiară suplimentară a deținătorilor de luciu de apă, pentru a trece de la pescuitul sportiv sau producție aleatorie/extensivă la sisteme de creștere a peștelui în scopul comercializării.
În momentul de față, acvacultura este finanțată atât prin programul POPAM (programul operațional pentru pescuit) cât și printr-un Programului de susținere a producătorilor din sectorul pescuitului și acvaculturii (Legea 28/2019).
Nu în ultimul rând, PNL își manifestă intenția de a acorda subvenții către producătorii agricoli care se integrează în economia circulară prin livrarea de deșeuri vegetale/ forestiere, către fabricile de producție energie în cogenerare, acestea fiind susținute la rândul lor prin pilonul II. ȘI acum există măsuri, ca de exemplu submăsura 4.1- sprijin pentru investiții în exploatații agricole- prin care se consideră eligibile pentru finanțare cheltuielile cu investiții în instalații pentru producerea de energie electrică și/sau termică, prin utilizarea biomasei (din deșeuri/produse secundare rezultate din activitatea agricolă și/ sau forestieră atât din ferma proprie cât și din afara fermei.
În ceea ce privește programele aflate în derulare, PNL susține că vrea să le continue pe cele aprobate prin acte normative și care au și acordul Comisiei Europene. Apar însă și unele modificări. Spre exemplu, dorește modificarea Programului de creștere a tomatelor în spații protejate, cu o schemă de minimis prin care vor să subvenționeze 10% din valoarea facturii tuturor legumelor livrate spre comercializare.
În momentul de față, cultivatorii de roșii în spații protejate pot primi ajutorului de minimis în valoare de 3.000 de euro/an dacă dețin o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp; obțin o producție de minim 2 kg de tomate/mp și valorifică o cantitate de tomate de minimum 2000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată.
De asemenea, PNL dorește reformarea celor două agenții de plăți în agricultură: Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură;modificarea legii privind comercializarea produselor alimentare prin transpunerea Directivei Parlamentului European și a Consiliului din 17.04.2019 privind practicile comerciale neloiale; implementarea legii privind Camerele Agricole sau elaborarea unui plan strategic național în vederea relansării sectorului de creștere a porcului în România.