MFP:Decizia Fitch de reconfirmare a ratingului de ţară al României, susţinută de nivelul moderat al datoriei publice şi de evoluţia PIB-ului

„Decizia agenţiei este susţinută atât de nivelul moderat al datoriei publice, care este mult inferior nivelului de 40% al ţărilor din aceeaşi categorie de rating cu România „BBB”, dar şi de evoluţia pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor şi a indicilor dezvoltării umane, care se situează la niveluri superioare faţă de ţările comparabile. De asemenea, un factor pozitiv îl reprezintă soliditatea sectorului bancar, care înregistrează niveluri ridicate de capitalizare şi de lichiditate”, se arată în comunicatul MFP.

În acest context, Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, afirmă că eforturile instituţiei se vor concentra în perioada următoare pe realizarea rectificării bugetare şi construcţia bugetului pentru anul 2020.

„În perioada imediat următoare eforturile la nivelul Ministerului Finanţelor Publice se vor concentra pe realizarea rectificării bugetare şi construcţia bugetului pentru anul 2020, demersuri pe care le considerăm absolut necesare pentru întărirea stabilităţii la nivel macroeconomic”, precizează şeful de la Finanţe.

Potrivit MFP, principalii factori care ar putea conduce individual sau colectiv la îmbunătăţirea ratingului de ţară sunt: diminuarea riscurilor privind stabilitatea la nivel macroeconomic şi îmbunătăţirea credibilităţii politicilor macroeconomice, implementarea consolidării fiscal-bugetare care ar influenţa pozitiv traiectoria pe termen lung a ponderii datoriei publice în PIB, precum şi îmbunătăţirea susţinută a finanţelor externe.

Fitch Ratings a confirmat vineri ratingurile pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală ale României la „BBB minus”, perspectiva asociată pentru ambele calificative fiind stabilă, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

Plafonul de ţară al României a fost confirmat la „BBB plus”, iar calificativul pe termen scurt în valută şi monedă locală a fost confirmat la „F3”.

Ratingurile de tip investment grade atribuite României sunt sprijinite de nivelul moderat al datoriei publice, şi indicatorii privind PIB-ul per capita şi dezvoltare umană, care sunt mai ridicate decât ale altor state din categoria „BBB”. Acestea sunt în pofida deficitului bugetar şi al deficitului de cont curent, care prezintă riscuri la adresa stabilităţii macroeconomice, şi gradul de îndatorare externă, care este mai ridicat decât ale altor state din categoria „BBB”, apreciază Fitch.

„În actualul context politic, scenariul de bază al Fitch indică o slăbiciune graduală suplimentară a finanţelor publice pe termen scurt şi mediu. Deficitul bugetar general a ajuns la 2,6% din PIB în perioada ianuarie-septembrie 2019 (comparativ cu 1,8%, 0,8% şi 0,5% din PIB în aceeaşi perioadă din 2018, 2017 şi, respectiv 2016), iar cheltuielile au crescut în ritm anual cu 15,3% în primele nouă luni din acest an, în urma cheltuielilor de personal mai ridicate, a transferurilor şi a cheltuielilor de capital. Mai mult, structura deficitului este din ce în ce mai rigidă (aproape două treimi din cheltuieli reprezintă salarii şi transferuri sociale) în timp ce eforturile de a spori eficienţa colectării taxelor nu au înregistrat succes”, se arată în comunicatul agenţiei de evaluare financiară.

Fitch susţine că încă există posibilitatea ca deficitul să fie uşor peste 3% din PIB până la finalul lui 2019 (şi prin urmare să se evite procedura de deficit excesiv), dar acest lucru ar necesita ajustări ad-hoc, care nu ar reprezenta o îmbunătăţire structurală a conturilor financiare.

Perspectiva fiscală va deveni semnificativ mai dificilă în perioada 2020-2021, ţinând cont de fundalul macroeconomic şi de majorarea pensiilor, cuprinsă deja în legislaţie (care va duce la o creştere anuală medie a pensiilor de 24% în 2020 şi de 26% în 2021). Fitch se aşteaptă ca deficitul să se adâncească la 4% din PIB până în 2021, estimând că sunt găsite măsuri care să compenseze majorarea pensiilor.

Aceasta ar duce nivelul datoriei publice la 38% din PIB în 2021 (de la 35% din PIB în 2018), încă sub nivelul mediu, de 40% din PIB, al statelor din categoria „BBB”.

Eşecul adoptării unor măsuri fiscale de corecţie va reprezenta un risc pentru ratingul României, avertizează Fitch.

Conform FMI, majorarea pensiilor va adăuga 3,2% din PIB la cheltuieli până în 2022 şi ar putea duce la majorarea datoriei publice cu 20 puncte procentuale până în 2024.

Deficitul de cont curent rămâne sub presiune din cauza cererii externe slabe şi a creşterii solide a importurilor, în urma politicilor fiscale expansioniste. Fitch se aşteaptă ca deficitul să rămână la aproximativ 5% din PIB în perioada 2020-2021, dacă nu se va înregistra o deteriorare fiscală suplimentară şi dacă cererea externă se va redresa gradual până în 2021.

Fitch continuă să previzioneze o încetinire graduală a activităţii economice în următorii doi ani, deşi performanţa mai solidă privind investiţiile în primul semestru din 2019 au determinat agenţia să revizuiască prognoza de creştere pentru perioada 2019-2021 la 3,5% (de la 3,1% anterior şi peste nivelul mediu de 3% al statelor din categoria „BBB”).

Consumul privat va rămâne probabil motorul de creştere al economiei, deşi într-un ritm uşor mai redus, deoarece ritmul de creştere al salariilor se moderează faţă de nivelul ridicat înregistrat recent. Deşi volatile, investiţiile vor fi sprijinite prin creşterea absorbţiei fondurilor europene, previzionează agenţia.

Principalii factori de risc care, individual sau colectiv, ar putea duce la o acţiune negativă de rating sunt: reducerea încrederii în capacitatea autorităţilor de evita un deficit mai ridicat decât cel estimat sau acţiuni care să ducă la o creştere rapidă a deficitului şi a datoriei ca procent din PIB, o supraîncălzire a economiei sau o aterizare dură, care să submineze macrostabilitatea economică, dar şi o deteriorare semnificativă a balanţei de plăţi.

În sens invers, principalii factori care, individual sau colectiv, ar putea duce la o acţiune pozitivă de rating sunt: reducerea riscurilor de instabilitate macroeconomică, îmbunătăţirea credibilităţii politicii macroeconomice, implementarea unei consolidări fiscale care să îmbunătăţească traiectoria pe termen lung a raportului datorie guvernamentală/PIB şi o îmbunătăţire sustenabilă a finanţelor externe.