Transpunerea Directivelor UE privind Pachetul 4 Feroviar ar putea ajuta căile ferate să dobândească un avantaj competitiv – ERA

Potrivit ERA, absenţa transpunerii în legislaţia naţională a Directivelor UE privind Pachetul 4 Feroviar nu duce la probleme imediate de interoperabilitate, întrucât autorităţile române pot să îşi exercite în mod direct noile lor atribuţii în procesul de emitere de autorizaţii pentru vehicule şi la eliberarea certificatelor de siguranţă. Pentru zonele internaţionale de operare, solicitantul trebuie să contacteze ERA, se arată în răspuns.

Data de 16 iunie a acestui an a reprezentat momentul în care aproximativ o treime dintre statele membre ale Uniunii Europene au trecut la aplicarea prevederilor Pachetului 4 Feroviar, urmând ca restul ţărilor membre să facă acest pas la aceeaşi dată a anului viitor. ERA a precizat că Pachetul 4 Feroviar, act legislativ european în domeniul feroviar, a fost împărţit într-un „pilon piaţă” (pentru deschiderea pieţei feroviare) şi un „pilon tehnic” (referitor la securitatea şi interoperabilitatea zonei feroviare europene).

„În viziunea legiuitorului european, căile ferate europene ar trebui să fie sigure, conectate şi accesibile. Procedurile armonizate şi standardele ridicate de siguranţă ar trebui să permită căilor ferate, care sunt în prezent cel mai sustenabil mod de transport internaţional, să devină mai atractive pentru pasageri şi marfă. De aceea, Parlamentul European a adoptat mai multe noi acte legislative, denumite ‘Pilonul Tehnic’ al Pachetului 4 Feroviar. Legislaţia cu privire la Pachetul 4 Feroviar conferă Agenţiei Uniunii Europene pentru Căile Ferate un rol important în asigurarea implementării legislaţiei europene armonizate în domeniul feroviar. În data de 16 iunie 2019, ERA a fost mandatată să autorizeze vehiculele care operează peste frontiere în Uniunea Europeană, să emită certificate unice de siguranţă care sunt valabile în mai multe state membre europene şi să asigure un sistem european de management al traficului feroviar (ERTMS) interoperabil. Bulgaria, Finlanda, Grecia, Italia, Olanda, România şi Slovenia au adoptat noul regim în luna iunie 2019. Elveţia (ţară care nu este un stat membru UE, dar care are mai multe acorduri bilaterale cu UE şi o reţea centrală de căi ferate) a început să implementeze noul regim pe baza unui abordări de la caz la caz începând din luna iunie 2019. Transpunerea în legislaţia naţională şi implementarea noului sistem este un efort semnificativ. De aceea, alte state au decis să transpună noua legislaţie europeană în domeniul feroviar până în luna iunie 2020”, explică reprezentanţii ERA.

Legislaţia Uniunii Europene în domeniu introduce în special noi scheme pentru autorizarea vehiculelor şi un sistem unic de certificare a siguranţei. În funcţie de deciziile adoptate de statele membre în 2018, aceste scheme sunt aplicabile de la o ţară la alta fie începând din 16 iunie 2019, fie din 16 iunie 2020. România a decis să aplice noua legislaţie începând din 16 iunie 2019, însă nu a reuşit să transpună Directivele UE privind Pachetul 4 Feroviar în legislaţia naţională.

„Aşa-numitele acte de punere în aplicare descriu modul de implementare a legislaţiei privind Pachetul 4 Feroviar. Regulamentul UE 2018/545 defineşte acordurile practice pentru autorizaţia vehiculului care trebuie eliberată în concordanţă cu noua legislaţie, de exemplu rolurile actorilor implicaţi în procesul de eliberare a autorizaţiilor unice pentru vehicule, inclusiv rolul autorităţilor naţionale de siguranţă feroviară din statele membre UE, obligaţiile lor faţă de celelalte organisme, interfeţele şi cooperarea cu ERA. Pentru certificarea unică de siguranţă, Regulamentul UE 2018/763 stabileşte o abordare similară. Aceste acte de punere în aplicare asigură implementarea noilor proceduri de autorizare şi certificare de către toţi actorii implicaţi, inclusiv de autorităţile naţionale în domeniul siguranţei feroviare. Mai mult decât atât, normele armonizate la nivelul UE fac ca achiziţia unei autorizaţii internaţionale pentru vehicule sau a unui certificat de siguranţă să fie mai fiabilă şi mai transparentă şi, prin urmare, poate reduce costurile şi riscurile proiectului pentru solicitanţi (companiile feroviare). Acest lucru poate contribui la a face căile ferate să obţină un avantaj competitiv şi să le facă mai accesibile pentru clienţii lor”, afirmă ERA.

Comisia Europeană a iniţiat procedura de infringement împotriva României din cauza netranspunerii în legislaţia naţională a celor două directive aferente Pilonului Tehnic al Pachetului 4 Feroviar, respectiv Directiva de siguranţă şi Directiva de interoperabilitate.

Potrivit unei informări a Ministerului Transporturilor (MT), transmisă la solicitarea Agerpres, autorităţile române au primit din partea Executivului comunitar o scrisoare de somare în acest sens, care reprezintă prima etapă a procedurii de încălcare a dreptului comunitar.

„În data de 23.07.2019, Comisia Europeană, prin Secretariatul General, a comunicat autorităţilor române Scrisoarea de Somare în Cauza 2019/0239 – având ca obiect necomunicarea măsurilor de transpunere în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2016/798 a Parlamentului European şi a Consiliului privind siguranţa feroviară şi în Cauza 2019/0238 – având ca obiect necomunicarea măsurilor de transpunere în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2016/797 a Parlamentului European şi a Consiliului privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană. Ministerul Transporturilor a solicitat Comisiei Europene, prin Ministerul Afacerilor Externe, prelungirea termenului de răspuns (până la data de 23.11.2019) la Scrisoarea de Somare menţionată mai sus, astfel încât, până la primirea unui răspuns din partea CE (referitor la solicitarea de prelungire a termenului de răspuns), Ministerul Transporturilor va depune toate diligenţele, conform domeniului său de activitate, pentru a aduce la îndeplinire transpunerea Directivei (UE) 2016/797 a Parlamentului European şi a Consiliului privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană şi a Directivei (UE) 2016/798 a Parlamentului European şi a Consiliului privind siguranţa feroviară, în vederea soluţionării cât mai urgente a acestor cauze”, spun reprezentanţii Ministerului Transportului, într-un răspuns transmis, pe 2 octombrie.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, trebuia să asigure transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2016/798 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2016 privind siguranţa feroviară (reformare), în cadrul Pachetului 4 Feroviar – Pilonul Tehnic, şi să comunice Comisiei Europene textele respectivelor prevederi naţionale până la data de 16 iunie 2019, conform prevederilor art. 33 alin. (1) din directivă, inclusiv a actelor subsecvente (în special ordine ale ministrului transporturilor), se arată în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de Lege privind siguranţa feroviar. În caz contrar, Comisia Europeană poate declanşa procedurile de infringement.

În răspunsul transmis AGERPRES, Ministerul Transporturilor dă asigurări că autorităţile de resort depun toate diligenţele necesare ca directivele să fie transpuse cât mai urgent în legislaţia naţională şi precizează că a solicitat prelungirea termenului de transpunere a prevederilor Pilonului Tehnic al Pachetului 4 Feroviar până la 23 noiembrie 2019.

Reprezentanţii MT precizează că această întârziere în transpunere a fost cauzată de mai mulţi factori, cum ar fi faptul că aceste directive acoperă un spectru larg de activităţi din domeniul feroviar aflate în atribuţia mai multor instituţii naţionale (CFR SA, Autoritatea Feroviară Română – AFER) şi ca urmare a modificărilor survenite la nivelul componenţei Guvernului şi a Ministerului Transporturilor procedurile de avizare a proiectelor care transpun directivele au fost reluate.

Astfel, susţin reprezentaţii MT, la nivelul instituţiei au fost depuse toate diligenţele în vederea transpunerii în termen a celor două directive din Pilonul Tehnic al Pachetului 4 Feroviar. Procesul de transpunere a fost unul elaborios, care a implicat mai mulţi actori de pe piaţa feroviară din România, astfel încât, în prezent, proiectele de acte normative care transpun cele două directive ale Pachetului 4 Feroviar – Pilonul Tehnic au fost elaborate şi promovate, aflându-se la acel moment pe circuitul de avizare interinstituţională.

În contextul în care prevederile celor două directive ale Pilonului Tehnic al Pachetului 4 Feroviar nu au fost transpuse încă în legislaţia naţională, MT precizează că eventualele solicitări ale operatorilor economici pentru obţinerea certificatului unic de siguranţă, de autorizare sau introducere pe piaţă a vehiculelor feroviare în baza celor două directive din Pachetul IV Feroviar – Pilonul Tehnic vor fi tratate în baza cadrului legislativ actual – în vigoare la această dată (Legea nr. 55/2006, HG nr. 877/2010, OMT nr. 535/2007 – cu modificările şi completările ulterioare, OMT nr. 648/2015 etc.), cu menţionarea faptului că majoritatea documentelor specifice eliberate de AFER până la această dată sunt încă în termen de valabilitate (dacă vor fi solicitări în acest sens până la transpunerea celor două directive). Însă, din informaţiile transmise de Autoritatea Feroviară Română (AFER), până la această dată nu au fost solicitări ale operatorilor economici pentru obţinerea acestui certificat unic.

În anul 2017, a fost aprobat un Ordin de ministru al Transporturilor, respectiv OMT nr. 1251/11.08.2017, nepublicat în Monitorul Oficial, prin care a fost desemnat un grup de lucru în vederea elaborării celor două proiecte de acte normative de transpunere a directivelor de interoperabilitate şi de siguranţă. Direcţia Transport Feroviar urma să asigure preşedinţia şi coordonarea activităţii grupului de lucru, iar Autoritatea Feroviară Română (AFER) şi Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română (ASFR) din cadrul AFER să asigure suportul logistic, datele şi informaţiile necesare desfăşurării activităţii grupului de lucru.

„Direcţia Transport Feroviar, AFER, ASFR şi Grupul de lucru vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin”, se spune în document.

Într-o analiză publicată anul trecut de AGERPRES, experţi în domeniul siguranţei feroviare apreciau că sistemul de transport feroviar din România se află în faţa unor provocări fără precedent, în contextul aplicării de la mijlocul lunii iunie 2019 a celui de-al Patrulea Pachet Feroviar, pe care, dacă nu va fi capabil să le gestioneze eficient în următorii ani, există riscul unei posibile pierderi masive a luptei concurenţiale la nivel european, întrucât va fi aproape imposibil să concureze în noile condiţii cu jucători actuali sau viitori noi pe piaţă, foarte puternici din punct de vedere economic.

Sorin Cătălin Hanci, expert în siguranţa feroviară la Unitatea de Siguranţă din cadrul Agenţiei Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA), preciza atunci că prevederile Pachetului IV Feroviar, în special cele ale Pilonului Tehnic, vor afecta semnificativ activitatea tuturor operatorilor de transport din România, atât de stat, cât şi privaţi, dar şi pe cea administratorului de infrastructură feroviară. Principalul scop al Pachetului respectiv este crearea unui spaţiu feroviar unic european, ceea ce presupune o reformă a sectorului feroviar din Uniunea Europeană prin încurajarea concurenţei şi a inovării în zona pieţelor interne ale transportului feroviar de călători. Rezultatul final al acestui demers îl reprezintă atingerea unor niveluri mai mari de siguranţă pentru transportul feroviar în scopul creşterii nivelului de competitivitate modală, explica Sorin Cătălin Hanci.

România, prin AFER, şi Franţa şi Grecia, prin autorităţile naţionale de siguranţă, au semnat pe 11 iunie 2019, la Bucureşti, acorduri de cooperare cu Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA), conform Directivei privind siguranţa feroviară şi a Regulamentului cu privire la ERA, două dintre iniţiativele legislative din cadrul Pilonului tehnic al Pachetului 4 Feroviar.

Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA sau EUAR) este o instituţie europeană aflată în subordinea Comisiei Europene, al cărei principal scop este acela de a promova crearea unui spaţiu feroviar european fără frontiere şi de a contribui la revitalizarea sectorului feroviar din Europa, prin consolidarea avantajelor esenţiale în ceea ce priveşte siguranţa pe care o prezintă acest sistem de transport. ERA are atribuţii şi responsabilităţi în principal în domeniul siguranţei feroviare, al interoperabilităţii, precum şi al punerii în aplicare a legislaţiei Uniunii Europene care vizează îmbunătăţirea poziţiei competitive a sectorului feroviar.

Rolul acestei instituţii se va consolida semnificativ prin noile atribuţii conferite prin prevederile Pilonului Tehnic al Pachetului 4 Feroviar.