„Pe o piață în scădere, randamentele titlurilor româneşti au continuat să crească, iar titlurile pe termen lung au închis cu 7-8 puncte de bază mai mult”, spune buletinul de analiză al ING Bank. Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică Banca Transilvania, spune că randamentele s-au deplasat în sus în ultima săptămână din noiembrie (în medie cu 12 puncte de bază), evoluţie divergentă comparativ cu cele din SUA şi Germania, determinată, în principal, de preocupările cu privire la situaţia finanţelor publice interne. Preocupările cu privire la climatul din sfera finanţelor publice (inclusiv provocările din 2020) au condus la creşterea ratei de dobândă la titlurile de stat la 10 ani cu 3.9% la 4.55% (maximul de la jumatatea lunii iulie) (minus 5.1% de la începutul anului). Spread-ul de dobândă a urcat cu 3.4% la 1.35 puncte procentuale”.
Piața a anticipat calendarul licitațiilor din decembrie, care se ridică la vânzări de titluri de stat de 5,3 miliarde de lei. Cu toate acestea, economiştii ING Bank amintesc de faptul că în luna noiembrie calendarul emisiunilor a fost de aproximativ 5 miliarde de lei, dar emisiunea totală de titluri la sfârşitul lunii a ajuns la 8,2 miliarde de lei. În acest context, Ciprian Dascălu, economistul şef al ING spune că este de aşteptat ca „Ministerul Finanțelor să fie dispus să aloce cel puțin o sumă similară în luna decembrie sau mai mare dacă este posibil. De asemenea, nu trebuie exclusă o altă emisiune în euro pe termen scurt”.
Anticipaţiile ING Bank se bazează şi pe recomandarea guvernatorului BNR ca Ministerul Finanţelor să apeleze la surplusul de lichiditate pe piaţa monetară pentru a finanța deficitul bugetar în loc să îl finanțeze din buffer.
Într-o altă notă, proiectul de revizuire a bugetului adoptat săptămâna trecută vizează un deficit bugetar de 4,4% din PIB, cu 0,1% mai mult decât se anunțase inițial. În acest context, ING crede că este aproape imposibil ca României să nu i se deschidă de către Comisia Europeană (CE) procedura de deficit excesiv anul viitor, chiar dacă guvernul declanșează clauza de reformă structurală legată de contribuțiile la pensiile pilonului II și unele cheltuieli cu echipament militar nu este contabilizată. în metodologia ESA. Este probabil ca CE să fie reticentă în a accepta o reducere pentru PDE, deoarece deficitul bugetar 2020 pare să rămână mult peste -3,0% din PIB, iar excepțiile pentru contribuția la pilonul II au fost adoptate la începutul acestui an pentru lucrătorii din sectorul construcțiilor.
În prima săptămână din decembrie Ministerul de Finanțe a programat patru licitații: una de certificate pe șase luni (500 milioane lei) și trei cu titluri scadente în octombrie 2034 (230 milioane lei), august 2022 (575 milioane lei) și septembrie 2023 (575 milioane lei).
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat, în luna decembrie 2019, împrumuturi de la băncile comerciale de 5,945 miliarde de lei, din care un miliard de lei prin două emisiuni de certificate de trezorerie cu discount şi 4,3 miliarde de lei prin opt emisiuni de obligaţiuni de stat, la care se poate adăuga suma de 645 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive