Patronate din IT: Suntem o industrie fragilă, orice schimbare legislativă ne afectează. Îţi permiţi să destabilizezi acest sector?

Industria IT din România este una fragilă, în care companiile mari cu capital străin realizează peste 70% din venituri, deşi reprezintă doar 10% din numărul total de firme care activează în acest sector şi orice schimbare bruscă a legislaţiei destabilizează puternic piaţa, a declarat directorul executiv al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), Gabriela Mechea.
Lidia Neagu - joi, 05 dec. 2019, 05:15
Patronate din IT: Suntem o industrie fragilă, orice schimbare legislativă ne afectează. Îţi permiţi să destabilizezi acest sector?

„Companiile cu capital străin realizează două treimi din venituri, deşi reprezintă doar 10% din numărul total de companii, aşa că există în industrie un grad de vulnerabilitate. Dacă aceste companii decid să se mute în altă ţară, industria se va destabiliza”, a spus Mechea la o întâlnire cu presa.

Potrivit statisticilor asociaţiei, în România activează 1.200 de companii mari de IT (cu peste 250 de angajaţi) cu capital străin, și au un ritm susținut de creștere, de circa 12% pe an, comparativ cu cele românești, care generează circa 27% din piață, iar în ultimii trei ani au fost marcate de stagnare.

Schimbările din legislaţie să fie bine analizate

De asemenea, Mechea a avertizat că orice modificare a legislaţiei din domeniul afacerilor, cum ar fi majorările de taxe și impozite sau eliminarea scutirii de impozit pe venit pentru programatori, ar trebui foarte bine analizate din prisma avantajelor și dezavantajelor aduse pe termen mediu și lung.

„Orice modificare care se întâmplă brusc creează o destabilizare pentru că se întâmplă o reacţie în lanţ. Investitţiile au scăzut cu 10 milioane de euro în perioada 2017-2018. Au fost ani de turbulenţe politice”, a explicat directorul patronatelor.

Ea a spus că industria pe care o reprezintă îşi doreşte din partea Guvernului „să facă o mişcare bazată pe informaţii şi numere şi după discuţii cu consultanţi şi să pună în balanţă cât câştigă şi cât pierde”.

Mechea a precizat că mutarea contribuţiilor din sarcina angajatorului la angajat a cauzat pierderi de 30 milioane de euro.

„În ceea ce priveşte evoluţia productivităţii pe angajat, vedem o scădere bruscă în 2017-2018 când s-a întâmplat transferul contribuţiilor şi split TVA. Pentru că a fost o mişcare foarte bruscă şi companiile au absorbit costurile, a scăzut competitivitatea în atragerea de proiecte externe. Sunt companii care au pierdut proiecte în favoarea Portugaliei”.

Cele 10 milioane de euro în pierderi reprezintă nivelul investiţiilor pierdute. „Firmele care investeau 20 de milioane de euro pe an, nu numai că nu au mai investit, dar au scăzut cu 10 milioane. Prin urmare, s-au pierdut 30 milioane de euro”, a precizat Mechea.

Întrebată dacă va solicita Guvernului întoarcerea la sistemul anterior în care contribuţiile sociale erau plătite de către companii, Gabriela Mechea a răspuns „Nu este prioritatea noastră”.

„Acest subiect nu e pe agenda noastră, e un subiect care se adresează întregii economii. Facem parte din sindicatul Concordia şi decizia se va lua acolo”, a explicat directorul executiv.

Scutirea IT-iştilor de la plata impozitului

Potrivit datelor ANIS, la nivelul anului 2016, impactul bugetar generat de scutirea de impozit pe venit pentru programatori a fost de 5,5 milioane de euro şi s-a aplicat pentru 33.800 de programatori din 3.000 de firme.

„Dacă numărul celor care beneficiază de această facilitate s-a dublat în prezent, impactul ar crește la 10 milioane de euro. În acest context, dacă avem un minus de 10 sau 15 milioane la încasări, trebuie să ne întrebăm ce venituri aduce menținerea acestei facilități la bugetul statului din investiții, din contribuții”, a afirmat directorul executiv ANIS.

Ea a spus că în industria IT, cele mai mari costuri pe care le are o companie, sunt cele cu forţa de muncă şi se ridică la aproximativ 80% din costurile totale.

„Nu poți să vii de azi pe mâine, de obicei la finele anului, cu măsuri cu impact semnificativ asupra activității firmelor din acest domeniu pe anii următori. Afectezi contracte şi negocieri aflate în derulare, planuri de investiții şi vorbim de zeci de milioane de euro. Statul trebuie să pună în balanță care sunt avantajele și dezavantajele unei măsuri, cât va încasa sau piede la buget și apoi să decidă în consecință de cauză”, spune Mechea.

De asemenea, a avertizat guvernul Orban să nu elimine scutirea de impozit a IT-iştilor argumentând că facilităţile acordate industriei nu au evoluat de-a lungul anilor aşa cum s-a întâmplat în alte ţări din regiune, precum Albania, Cehia sau Belarus. Astfel, eliminarea scutirii existente ar fi mai paguboasă pentru buget decât păstrarea ei.

„Ce industrie mai merge atât de bine ca IT-ul? Păi nu prea mai ai. Cu siguranţă creşterile noastre în taxele plătite pe impozitul pe profit sunt mai mari de 10 milioane de euro pe an. Aici trebuie pus în balanţă şi văzut, merită riscul să destabilizezi această industrie, care merge bine, care este oricum fragilă, în care nu ai investit, şi nu ai luat măsuri de încurajare a companiilor tale autohtone? Practic nu ai făcut mai nimic, decât această scutire de impozit dată în 2001, şi cu nişte rezultate atât de bune pe termen lung, îţi permiţi să destabilizezi acest sector? Aceasta este întrebarea pe care trebuie să şi-o pună legislativul înainte de a da o rezoluţie de o formă sau alta?”, a spus Mechea.

Ea a adăugat că toate companiile din România, nu doar cele din domeniul IT, au nevoie de un climat predictibil, respectiv de măsuri fiscale și condiții economice care să încurajeze progresul şi investiţiile.

Cu o creștere anuală în ultimii doi ani de aproximativ 500 milioane de euro, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii estimează că, la nivelul anului 2022, piața locală IT va atinge 7,3 miliarde de euro, de la 5,9 miliarde de euro în prezent.

Înființată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT românești și sprijină dezvoltarea industriei locale de software și servicii, creșterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât și a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.

Te-ar mai putea interesa și
Simtel a intrat în Republica Moldova cu divizia de trading de energie electrică
Simtel a intrat în Republica Moldova cu divizia de trading de energie electrică
Grupul antreprenorial românesc Simtel a intrat pe piața de energie electrică din Republica Moldova, cu deschiderea filialei locale a GES Trade, potrivit unui anunț al fimei....
Cel mai mare proprietar de malluri din România accelerează puternic pe energie verde. Construiește primul său parc fotovoltaic de 50 MW și are în plan încă unul de 100 MW
Cel mai mare proprietar de malluri din România accelerează puternic pe energie verde. Construiește primul său parc fotovoltaic ...
Dezvoltatorul NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de malluri din România, va începe construcția primului parc fotovoltaic ...
Cum poți cere despăgubiri în cazul achiziționării unor produse defecte. Comisia Europeană a clarificat situația platformelor digitale și a producătorilor de gadgeturi
Cum poți cere despăgubiri în cazul achiziționării unor produse defecte. Comisia Europeană a clarificat situația platformelor ...
Din decembrie 2026 va fi în vigoare o nouă legislație care va susține demersurile consumatorilor care au achiziționat ...
Prețul gazelor crește și a a ajuns la nivelul maxim al ultimului an pe piața românească. Posibile probleme cu plafonarea
Prețul gazelor crește și a a ajuns la nivelul maxim al ultimului an pe piața românească. Posibile probleme cu plafonarea
Prețul gazelor pe piața spot a BRM a ajuns la cel mai mare nivel al ultimului an. Prețuile sunt în creștere în toată ...