Este de aproximativ şase ori mai mult faţă de plata medie la nivel european, conform unui studiu al şcolii de afaceri Vlerick Business School din Belgia, în care se arată că directorii generali ai principalelor 600 de companii listate din Europa au câştigat anul trecut 2,3 milioane de lire sterline.
În Marea Britanie, aproape jumătate din plata anuală medie a unui director general vine din planul de stimulente pe termen lung, deseori legat de performanţa companiei sau de profitul atribuit acţionarilor. Restul este împărţit între stimulente pe termen scurt, cum ar fi bonusurile şi salariile fixe, conform raportului realizat în rândul a 159 de şefi de companii din Marea Britanie şi 576 din restul Europei.
Nivelul mediu al plăţilor pentru directorii generali ai principalelor 100 de companii listate din Regatul Unit s-a situat anul trecut la 3,3 milioane de lire sterline, uşor în creştere faţă de 2017, dar în scădere faţă de nivelul de vârf de 3,6 milioane de lire sterline în 2016.
De asemenea, indicatorii de performanţă non-financiari – cum ar fi sustenabilitatea mediului – pentru acordarea de stimulente pe termen lung sunt mai puţin populari în Marea Britanie decât în alte părţi din Europa, dar peste nivelul înregistrat în Germania.
Vlerick Business School susţine că mai puţin de 10% dintre companii includ ţinte legate de mediu în planurile lor de stimulente, în timp ce obiectivele generale non-financiare, cum ar fi calitatea, inovarea şi sustenabilitatea, apar la aproximativ o cincime din total.
Profitul acţionarilor reprezintă principalul indicator în cele mai multe planuri de stimulente pe termen lung, iar cele pe termen scurt sunt dominate de venituri şi profit.
Vlerick Business School a găsit o relaţie puternică între mărimea unei companii şi nivelul remuneraţiei directorului general, dar nu şi o legătură clară cu profitabilitatea.
„Aceasta înseamnă că un director nu este plătit mai mult dacă firma are o performanţă mai bună”, a apreciat Xavier Baeten, profesor la Vlerick Business School. El a adăugat: „Estimez că aceste firme au lucrurile sub control la un nivel mai ridicat, la fel şi bugetele”.