Deciziile care afectează piaţa muncii în 2020: creşterea salariului minim şi a contribuţiilor, şi abrogarea suprataxării contractelor part-time

Majorarea salariului minim pentru studii medii la 2.230 de lei brut lunar de la 1 ianuarie 2020, menţinerea salariului minim din construcţii la 3.000 de lei brut lunar, creşterea contribuţiilor sociale plătite de oamenii fără venituri care vor să se asigure la sistemul asigurărilor sociale şi la sănătate la anul, interzicerea cumulului de venituri din pensie şi salariu la stat şi abrogarea supraimpozitării contractelor de muncă part-time sunt cele mai importante reglementări asumate de Guvernul demis şi de noul Executiv, care vor afecta salariaţii, persoanele fără venituri şi oamenii cu venituri din activităţi independente în 2020.
Cristina Şomănescu - mie, 01 ian. 2020, 19:17
Deciziile care afectează piaţa muncii în 2020: creşterea salariului minim şi a contribuţiilor, şi abrogarea suprataxării contractelor part-time

ECONOMICA.NET vă spune care sunt deciziile luate de Guvernul demis şi de actualul Guvern, care vor schimba piaţa muncii în 2020:

Majorarea salariului minim pentru studii medii de la 1 ianuarie. 

Vineri, 13 decembrie, noul Executiv a aprobat Hotărârea de Guvern nr. 935 din 2019 care prevede creşterea salariului minim pe economie pentru studii medii şi normă întreagă, de la 2.080 de lei brut – cât e acum, la 2.230 de lei brut lunar, începând de la 1 ianuarie 2020.

  • Economica a scris, pe larg, despre acest subiect aici.
  • Prin urmare, salariul minim net pe economie pentru studii medii ajunge la 1.346 de lei de la 1 ianuarie 2020 şi este cu 83 de lei mai mare decât în acest an.
  • HG nr. 935 din 2019 privind majorarea salariului minim de la 1 ianuarie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial luni, 16 decembrie 2019, în partea I, nr. 1010.

Guvernul a stabilit, în premieră, o formulă de calcul a salariului minim pe economie.

„La stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2020 la valoarea de 2.230 lei s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia în considereare rata inflaţiei şi creşterea reală a productivității muncii pe persoană, precum și factori de corecție în funcție de dinamica creşterii economice”, explică Guvernul în Nota de Fundamentare a proiectului de HG referitor la majorarea salariului minim, consultat de Economica.

Cresc contribuţiile sociale de la 1 ianuarie din cauza majorării salariului minim pe economie.

Cei mai afectaţi de creşterea contribuţiilor sociale sunt oamenii fără venituri şi cei care au doar venituri extrasalariale sub plafonul de 12 salarii minime brute pe economie, care vor să se asigure la sistemul asigurărilor sociale şi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Majorarea salariului minim brut la 2.230 de lei de la 1 ianuarie va creşte cu 540 de lei asigurarea socială la sănătate şi la pensie a oamenilor care fie n-au venituri, fie au doar venituri extrasalariale, aflate sub plafonul de 12 salarii minime brute în 2020, reiese dintr-o analiză făcută de Economica. Aceştia vor plăti, în total, peste 8.000 de lei dacă vor să se asigure la sistemul public de pensii şi la sănătate anul viitor, arată calculele făcute de Economica pe baza datelor oficiale.

Precizăm că asigurarea la sănătate şi la sistemul asigurărilor sociale e opţională şi pentru persoanele fără venituri fiscalizate, şi pentru cele care au numai venituri extrasalariale care în cuantum total anual sunt sub plafonul de 12 salarii minime brute pe economie în 2020, potrivit Codului fiscal.

Citeşte şi: Majorarea salariului minim creşte cu 540 de lei, la peste 8.000 lei, asigurarea la pensii şi la sănătate a oamenilor fără venituri. E opţională

Creşte plafonul în funcţie de care aflaţi dacă e obligatoriu sau opţional să vă asiguraţi la pensii şi la sănătate dacă aveţi venituri extrasalariale.

În 2020 plafonul de 12 salarii minime brute pe economie ajunge la 26.760 lei. Aceasta înseamnă că, dacă în 2020 veţi încasa doar venituri extrasalariale, iar acestea sunt situate în cuantum total anual sub pragul de 26.760 de lei, asigurarea la sistemul public de pensii şi la sănătate e opţională pentru dumneavoastră.

Dacă în 2020 veţi încasa doar venituri extrasalariale, iar acestea sunt în cuantum total anual egale sau mai mari decât plafonul de 26.760 de lei, atunci asigurarea la sistemul asigurărilor sociale şi la sistemul asigurărilor de sănătate e obligatorie pentru dumneavoastră.

Spre comparaţie, în 2019, plafonul de 12 salarii minime brute pe economie este de 24.960 de lei.

Contribuţiile sociale, plătite „din buzunar” de cele mai multe persoane care au doar venituri extrasalariale cel puţin egale cu plafonul de 12 salarii minime brute, cresc cu 630 de lei, la aproape 9.400 de lei în anul 2020, din cauza majorării salariului minim pe economie, potrivit unei analize făcute de Economica.

Majoritatea oamenilor care au doar venituri extrasalariale în anul 2020, cel puţin egale cu plafonul de 12 salarii minime brute pe economie, au obligaţia să se asigure la sănătate şi la sistemul public de pensii, prin intermediul declaraţiei unice depuse la Fisc. Aceşti oameni vor plăti, în total, 9.366 de lei pentru contribuţiile de asigurări sociale şi contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate pentru anul 2020, cu 630 de lei mai mult decât în acest an, reiese din calculele făcute de Economica, pe baza Codului fiscal.

Citeşte şi: Majorarea salariului minim cu 83 de lei net creşte cu 630 lei contribuţiile datorate de persoanele cu venituri extrasalariale peste plafon

Îngheaţă salariul minim pentru studii superioare în 2020. 

Salariul minim pentru studii superioare şi cel puţin un an vechime în domeniul studiilor absolvite a fost îngheţat de noul Guvern la 2.350 lei (adică la nivelul anului 2019), se mai arată în HG nr. 935 din 2019.

Salariul minim din construcţii rămâne la 3.000 de lei brut lunar în 2020.

Salariul minim din construcţii rămâne la nivelul de 3.000 de lei brut lunar până la sfârşitul anului 2028, potrivit Ordonanţei de urgenţă nr. 43/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative care privesc stabilirea unor măsuri în domeniul investiţiilor, în vigoare din 21 iunie 2019, data la care actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial.

Gafa noului Guvern

  • În prima formă a proiectului de lege privind modificarea OUG 114 din 2018, a Guvernului Orban, anunţată în exclusivitate de Economica, noul Guvern spune că va menţine salariul minim din construcţii la 3.000 de lei brut până la sfârşitul anului 2028, deşi această prevedere e deja în vigoare încă din 21 iunie 2019.

Noul Guvern a scos totuşi din forma finală a proiectului de lege pentru modificarea OUG 114 din 2018 prevederea despre menţinerea salariului minim din construcţii la 3.000 de lei până în 2028 inclusiv.

Economica vă spune, în continuare, ce prevede OUG 43/2019, în vigoare din iunie 2019, în privinţa salariului minim din construcţii pentru anii următori:

Articolul 71 din OUG nr. 114 din 2018 se modifică și va avea următorul cuprins:
Art. 71.

  • (1) Prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, până la sfârșitul anului 2019, pentru domeniul construcțiilor, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește în bani, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând în medie 17,928 lei/oră.
  • (2) În perioada 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2028, pentru domeniul construcțiilor, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună.
  • (3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică exclusiv domeniilor de activitate prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
  • (4) Nerespectarea prevederilor alin. (1) și (2) de către societăți constituie contravenție și se sancționează potrivit dispozițiilor art. 260 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și atrage anularea acordării facilităților fiscale. Recalcularea contribuțiilor și a impozitului se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Pentru diferențele de obligații fiscale rezultate ca urmare a recalculării contribuțiilor sociale și impozitului pe venit se percep dobânzi și penalități de întârziere potrivit dispozițiilor art. 173 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.”

Facilităţile fiscale acordate salariaţilor din construcţii rămân valabile până la 31 decembrie 2028, aşa cum a prevăzut OUG 114 din 2018.

Citeşte şi: Salariul minim din construcţii: 2.360 de lei „în mână” din 2019. 150.000 de angajaţi din domeniu vor câştiga peste 3.200 de lei net

 

Guvernul îngheaţă indemnizaţiile demnitarilor în 2020.

„Începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa IX din Legea-cadru nr. 153 din 2017, se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2019, prin derogare de la prevederile art. 38, alineatul (3), litera f) din Legea-cadru nr. 153 din 2017, prevede proiectul de modificare a OUG nr. 114 al noului Executiv, despre care ECONOMICA.NET a scris, în exclusivitate, la acest link.

  • Spre comparaţie, acum Legea salarizării unitare prevede, la art. 38, alineatul (3), litera f) că: f) indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică prevăzute în anexa nr. IX se stabilesc pe baza coeficienţilor şi a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Îngheaţă şi valoarea indemnizaţiei de hrană în 2020. 

Valoarea indemnizaţiei de hrană se menţine în anul 2020 la nivelul din anul 2019, se arată în proiectul de modificare a OUG nr. 114 al noului Guvern, anunţat, în exclusivitate de Economica. 

Guvernul vrea interzicerea cumulului de venituri din pensie, inclusiv pensie militară şi pensie de serviciu, cu veniturile din salarii obţinute la stat.

Categoriile de pensie pentru care Guvern vrea interzicerea cumulului cu salariul la stat sunt: pensia de serviciu, pensia militară, pensia pentru limită de vârstă, anticipată sau anticipată parţială, obţinută de la Casa Naţională de Pensii sau de la o Casă Sectorială de Pensii – a MApN, MAI şi SRI. Guvernul a acceptat câteva amendamente la proiectul de act normativ referitor la interdicţia cumului de pensie cu salariu la stat. Concret, vor fi exceptaţi de la interdicţia de a cumula pensia cu salariul la stat angajaţii din învăţământul preuniversitar, cei din CFR SA, CFR Marfă şi CFR Călători, precum şi asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilităţi, potrivit amendamentelor acceptate de Guvern. Toate aceste prevederi nu se aplică deocamdată pentru că PSD le-a atacat la Curtea Constituţională.

Avem în jur de 32.000 de pensionari din sistemul public de pensii care încasează şi salarii obţinute de la angajatori de stat, reiese din informaţiile primite exclusiv de Economica de la Casa Naţională de Pensii Publice, pe care le-am publicat la acest link. Acestora li se adaugă pensionarii din MAI, din MApN şi din SRI, despre care vom scrie zilele următoare.

În 2020, angajatorii vor putea aduce la muncă, în ţara noastră, 30.000 de noi lucrători din afara UE, la fel ca în acest an.

Informaţia a fost anunţată întâi de Economica. Detalii, la acest link.

Angajatorii vor putea aduce la muncă, în ţară, 30.000 de noi lucrători din afara Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, potrivit unei Hotărâri de Guvern din 20 decembrie, publicată în Monitorul Oficial nr. 1031, partea I, din 23 decembrie 2019.

Economica vă aminteşte că numărul maxim de lucrători extracomunitari, nou-aduşi pe piaţa muncii, e stabilit în fiecare an pentru anul următor de Guvern la propunerea Ministerului Muncii.

În 2019 Guvernul a dat undă verde angajatorilor să aducă la muncă, în ţara noastră, 30.000 de noi lucrători extracomunitari – cel mai ridicat nivel din 2014 încoace, potrivit analizelor Economica.

  • Din 2017 încoace Guvernul a crescut constant numărul maxim al lucrătorilor din afara UE, care pot veni la muncă în ţara noastră, ca să amelioreze deficitul forţei de muncă din ţara noastră.
  • 2019 a fost al treilea an consecutiv în care Guvernul recunoaşte amploarea crizei forţei de muncă locale şi propune să acopere o parte din acest deficit cu lucrători din afara Uniunii Europene.
  • Piaţa muncii se confruntă cu un deficit important de forţă de muncă, mai ales în construcţii şi în industria ospitalităţii, iar criza de lucrători calificaţi a luat proporţii în ultimii ani. Informaţia vine în contextul în care circa 4 milioane de români au ales să emigreze, iar importul de forţă de muncă extracomunitară e restricţionat anual de Guvern.
  • Economica a arătat deja că avem în jur de 97.000 de locuri de muncă vacante pe care nu le vrea nimeni.

E oficial: Guvernul a renunţat la suprataxarea contractelor de muncă part-time.

Legea pentru modificarea Codului Fiscal, care prevede abrogarea suprataxării contractelor cu normă parţială, a fost promulgată de preşedinte şi publicată în Monitorul Oficial din 30 decembrie 2019. Prevederile acestei legi referitoare la abrogarea suprataxării contractelor part-time se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2020, potrivit actului normativ publicat în Monitorul Oficial, consultat de Economica.

La sfârşitul lunii iulie 2017 intră în vigoare supraimpozitarea contractelor de muncă part-time care prevede, cu câteva excepţii, obligativitatea plăţii contribuţiilor sociale de către angajator la nivelul salariului minim pe economie, indiferent de numărul de ore lucrate şi de salariul încasat de angajatul cu normă redusă. La doi ani de la intrarea în vigoare a acestei reglementări, numărul salariaţilor cu normă parţială a scăzut cu circa 35% până la 575.000 de oameni, arată datele primite exclusiv de Economica de la Inspecţia Muncii, pe care le-am publicat aici. 

Această reglementare „a dat naştere unor situaţii în care angajatul nu doar că nu mai era îndreptăţit să primească un salariu, ba chiar, conform calculelor, era dator propriului angajator pentru munca prestată în decursul unei luni”, a spus pentru Economica Stela Andrei, Director la People Advisory Services în cadrul EY România, unul dintre cei mai mari jucători din consultanţă fiscală.

Citeşte şi: Experimentul suprataxării contractelor part-time şi efectele sale: în doi ani numărul salariaţilor cu normă parţială a scăzut cu 35% la 575.000

Te-ar mai putea interesa și
Producția de mașini a României a urcat, după primele zece luni din 2024, la 466.838 de unități
Producția de mașini a României a urcat, după primele zece luni din 2024, la 466.838 de unități
Raportul ACAROM cu privire la producția de mașini a României arată că, în perioada ianuarie - octombrie 2024 au fost asamblate la uzinele Automobile Dacia și Ford Otosan 466.838 de vehicule....
MedLife va deschide complet un nou spital la Craiova cu 87 de paturi la începutul anului viitor
MedLife va deschide complet un nou spital la Craiova cu 87 de paturi la începutul anului viitor
MedLife a inaugurat, ieri, noului Spital MedLife Craiova, o investitie de aproape 6 milioane euro, Noul spital se intinde ...
149.000 de contribuabili s-au înscris pentru a beneficia de aministia fiscală
149.000 de contribuabili s-au înscris pentru a beneficia de aministia fiscală
Peste 149.000 de contribuabili au notificat intenţia de a beneficia de amnistia fiscală până la data de 19 noiembrie, ...
Producătorul european de baterii pentru mașini electrice Northvolt a solicitat intrarea în faliment
Producătorul european de baterii pentru mașini electrice Northvolt a solicitat intrarea în faliment
Northvolt, producătorul suedez de celule de baterii pentru vehicule electrice, a anunțat că și-a înaintat cererea de ...