Ce ministere iau mai puţini bani
Ministerul Afacerilor Externe are prevăzute pentru anul viitor credite bugetare de 1,046 miliarde lei, în scădere cu 15%, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de 18,338 miliarde lei (minus 14,55%), Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri – 1,218 miliarde lei (minus 36,89%) şi Ministerul Finanţelor Publice – 5,304 miliarde lei (minus 18,53%).
Bani mai puţini vor primi şi Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei – 5,547 miliarde lei (minus 42,21%), Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – 1,192 miliarde lei (minus 60,47%) şi Ministerul Sănătăţii – 11,488 miliarde lei (minus 22,83%).
Autoritatea Electorală permanentă are prevăzute credite bugetare de 272,639 milioane lei, în scădere cu 29,86% faţă de cele din 2019.
Cine ia mai mulţi bani
Creditele bugetare pentru Ministerul Afacerilor Interne vor fi majorate cu 13,16%, la 20,192 miliarde lei, cele ale Ministerului Apărării Naţionale cu 16,15%, la 23,736 miliarde lei, ale Ministerului Culturii cu 9,14%, la 943,639 milioane lei, şi ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării cu 2,54%, la 32,839 miliarde lei.
Ministerul Finanţelor Publice va primi pentru acţiuni generale 27,264 miliarde lei (plus 12,75%), Ministerul Fondurilor Europene va avea alocate credite bugetare de 2,094 miliarde lei (plus 62,01%), Ministerul Justiţiei – 4,904 miliarde lei (plus 4,74%), Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale – 41,911 miliarde lei (plus 32,74%), Ministerul Tineretului şi Sportului – 569,107 (plus 0,77%) şi Ministerul Transporturilor 11,808 miliarde lei (plus 3,28%).
Proiectul prevede majorări ale creditelor bugetare şi pentru Administraţia Prezidenţială, cu 4,42%, la 67,836 milioane lei, Camera Deputaţilor, cu 6,13%, la 470,915 milioane lei, Senat, cu 1,66%, la 215,69 milioane lei, şi Secretariatul General al Guvernului, cu 5,49%, la 1,913 miliarde lei.
Bani în plus vor primi şi serviciile, cu excepţia Serviciului de Informaţii Externe, care va avea o scădere de 3,12%, la 323,7 milioane lei. Astfel, Serviciul de Protecţie şi Pază are prevăzute credite bugetare de 275,175 milioane lei (plus 19,08%), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale de 630,379 milioane lei (plus 6,01%) şi Serviciul Român de Informaţii de 2,684 miliarde lei (plus 10,80%).
Proiectul de buget pe anul 2020 este construit pe o creştere economică de 4,1%, un deficit bugetar de 3,59% şi o rată medie a inflaţiei de 3,1%, potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2020 şi proiecţia acesteia pe anii 2021-2023 publicat marţi dimineaţa pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.
Veniturile prevăzute pentru 2020 sunt de 360,149 miliarde de lei, cu o pondere în PIB de 31,89%, iar cheltuielile sunt estimate la 400,694 miliarde de lei, respectiv 35,48% din PIB.
Ţinta de deficit bugetar cash pe anul 2020 este estimată la 3,59% din PIB (40,545 miliarde de lei), iar deficitul ESA la 3,58% din PIB.
Proiectul de buget pe anul 2020 este construit pe o creştere economică de 4,1%, un deficit bugetar de 3,59% şi o rată medie a inflaţiei de 3,1%, potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2020 şi proiecţia acesteia pe anii 2021-2023 publicat marţi dimineaţa pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.
Veniturile prevăzute pentru 2020 sunt de 360,149 miliarde de lei, cu o pondere în PIB de 31,89%, iar cheltuielile sunt estimate la 400,694 miliarde de lei, respectiv 35,48% din PIB.
Ţinta de deficit bugetar cash pe anul 2020 este estimată la 3,59% din PIB (40,545 miliarde de lei), iar deficitul ESA la 3,58% din PIB.