Creștere moderată a prețului aurului anul viitor. Printre ceilalți factori economici, India și schimbările climatice pot influența prețul aurului

„Într-un articol publicat anul acesta Bloomberg semnala faptul că în primele șase luni ale acestui an țările lumii au cumpărat peste 370 de tone de aur, ceea ce a dus cererea la un nivel record. Achizițiile au crescut la aproape 550 de tone în primele trei trimestre. În acest context, prețul aurului a ajuns la maximul ultimilor șase ani. Prețul unei uncii de aur a crescut de la 1.281 dolari la începutul lunii ianuarie la 1.475 dolari pe data de 5 decembrie, adică o creștere de peste 15%. În moneda locală, creșterea a fost și mai pronunțată, de la 170 de lei la 204 lei pe un gram, reflectând în mod suplimentar evoluția cursului față de dolarul american”, analizează Vlad Năstase, CEO Concilium și președinte Turnaround Management Association, filiala România.

Creșterea cotațiilor la aur va fi sub 10%

În luna septembrie a anului trecut, prețul atinsese un maximum de 1.537 de dolari pe uncie, conform statisticilor Bloomberg. La vremea respectivă, Marek Paciorkowski, Director Piețe Financiare, Aforti Exchange SA, spunea în analiza tehnică despre metalul prețios că, „dacă preţul aurului sparge pragul de 1.535 dolari, cotaţiile internaţionale ale metalului preţios vor continua să crească, iar dacă nu, s-ar putea ca începând din octombrie să asistăm la o corecţie a pieţei, dar nu mai jos de valoarea de 1.450 de dolari per uncie”.

Într-adevăr cotația aurului înainte de Sărbătoarea Crăciunului a ajuns la 1.484 dolari per uncie, în ușoară creștere față de zilele precedente, atingând practic, cel mai înalt nivel înregistrat în luna decembrie. Cât despre evoluția cotațiilor metalului prețios pentru anul următor părererile asnaliștilor sunt împărțite, mergând fie pe o evoluției constantă, în jurul prețului actual sau chiar creștere, dar creștere de o singură cifră, nu de două cifre cum s-a înregistrat în 2019.

În general, analiștii financiari specializați rămân încrezători în acest instrument de investiție alternativă. Analiștii băncii de investiții Goldman Sachs estimează că prețul unei uncii de aur ar putea trece de 1.600 de dolari, adica o creștere de 8-10% în 2020. „Anul acesta s-a remarcat creșterea continuă a rezervelor de aur ale băncilor centrale ca tendință la nivel global, dar mai ales a celor din Rusia și China. Una dintre principalele cauze este planul acestora de a dedolariza rezervele băncilor centrale din țările respective, de a găsi modalități de a fi mult mai puțin dependente de moneda americană și de sistemul de plăți bazat pe dolarul american. Date fiind tensiunile geopolitice care persistă, cu siguranță aceste programe de cumpărări și tezaurizare vor continua”, spune Vlad Năstase. Conform Bloomberg, un sondaj în rândul băncilor centrale arată ca 54% dintre respondenți se așteaptă ca această tendință să continue în următoarele 12 luni.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică pentru luna noiembrie 2019, realizat de Asociatia CFA România arată că așteptările analiștilor pentru următoarele 12 luni vizează în medie un preț de 1494 de dolari pe uncia de aur, cu un minimum de 1.290 de dolari pe uncie și un maximum de 1.630 de dolari. Ei își bazează previziunile pe faptul că inflația rămâne redusă iar perspectivele apariției unei recesiuni economice au scăzut contribuind astfel și la scăderea cererii de aur, după cum ne-a declarat președintele CFA, Adrian Codîrlașu.

India și schimbările cliematice pot influența scăderea sau creșterea prețului aurului

Ca o notă interesantă, Vlad Năstase ne atrage atenția despre felul în care poate una dintre cele mai mari, numeroase dar relativ sărace țări ale lumii – India- să influențeze prețul aurului la nivel mondial.

Astazi 52% din producția de aur este pentru bijuterii. India are 25% din cererea mondială de aur și aurul este văzut de populația din India ca un instrument de investiție dar și de protecție împotriva volatilităților și incertitudinilor. Cererea de aur crește la populația din India în perioada festivalurilor tradiționale și a sezonului de nunți – perioadă în care prețul aurului crește.

„Dar prețul aurului poate fi influențat și de schimbările climatice și de efectul generat de ele pentru economia Indiei… India consuma 800-850 tone/aur pe an din care aprox. 60% este cumpărat de populația din zona rurală. Dacă este un an agricol bun, fermierii cumpără aur ca și investiție și să îl aibă ca și activ pentru familie. În perioada iunie- septembrie este însă perioada musonilor în Inida, musoni care dau 70% din ploile la nivel de an. Cantitatea acestor ploi dictează daca anul agricol este de success sau nu, caz în care fermierii vând aurul pentru crearea de lichidități și acoperirea nevoilor familei, implicit prețul aurului este influențat. Așadar, putem spune că schimabrile climatice mondiale care au impact pe canitatea de precipitații din sezonul musonilor – pot influența prețul aurului la nivel mondial. Este de urmărit și efetcul care îl va avea Brexit-ul în puterea de cumpărare a lirei sterline și care va avea influență și asupra prețului aurului”, spune Vlad Năstase.