Creşterea economică a României va încetini în 2020, la 2,8% – Euler Hermes

Conform unui studiu publicat miercuri, creşterea reală a PIB-ului României a încetinit semnificativ de la 7% în 2017 la 4,1% în 2018, „deoarece economia de supraîncălzire se răcise”.

„Creşterea s-a văzut din nou până la + 5% an/an în primul trimestru al anului 2019, dar s-a redus până la + 4,4% în trimestrul II. Media + 4,7% an/an în primul semestru al anului 2019 s-a datorat în principal unei recuperări puternice a creşterii investiţiilor (+ 11,4% an/an) după ce s-a contractat cu -3,2% în 2018, în parte datorită stimulului fiscal. Cu toate acestea, stocurile au scăzut -1,1 pp de la creşterea semestrului I 2019, în principal din cauza eliminării stocurilor din T2. Atât cheltuielile consumatorilor, cât şi cele publice au fost puternice în primul semestru (ambele + 6% an/an). Creşterea exporturilor a încetinit la + 4,1% an/an în primul semestru (+ 4,7% în 2018), deoarece cererea din Europa de Vest a scăzut. Întrucât importurile s-au extins cu + 7,3%, cererea externă netă a scăzut -1,4 pp de la creşterea PIB în primul semestru al anului 2019. Privind în viitor, indicatorii timpurii arată o încetinire a economiei româneşti în următoarele trimestre (…) În general, pe fondul scăderii cererii globale, a tensiunilor comerciale continue şi a creşterii mult mai reduse în zona euro – principala destinaţie de export a României – experţii Euler Hermes prognozează o creştere a PIB-ului care va ajunge la + 4,2% în 2019 şi va încetini la + 2,8% în 2020”, se spune în studiul citat.

În ceea ce priveşte politicile economice, experţii susţin că indicatorii de supraîncălzire nu au dispărut cu adevărat, în timp ce politica monetară „este încă prea liberă”.

„Inflaţia preţurilor de consum a sărit de la o medie anuală de 1,3% în 2017 la 4,6% în 2018, determinată de creşterea salariilor, de stimularea fiscală prociclică şi de politicile monetare prea libere. De fapt, combinaţia acestor factori şi o inflaţie intensă au fost semne clare ale unei supraîncălziri a economiei care a început în 2017. Chiar dacă creşterea s-a răcit oarecum după 2017, indicatorii de supraîncălzire nu au dispărut cu adevărat. Între timp, după ce inflaţia preţurilor de consum a moderat la 3,3% la sfârşitul anului 2018, aceasta a crescut din nou la o medie de 3,9% an/an în primele trei trimestre ale anului 2019, iar în şapte din nouă luni a fost peste obiectivul de inflaţie de 2,5% ą 1 pp al Băncii Naţionale a României (BNR, banca centrală). Cu toate acestea, BNR şi-a menţinut rata dobânzii cheie de politică stabilă la 2,5% din mai 2018. Prin urmare, ratele dobânzii reale sunt negative, ceea ce, în principiu, necesită o înăsprire monetară. Asta înseamnă că politica monetară este încă prea liberă”, se arată în cercetarea Euler Hermes.

În viziunea specialiştilor, finanţele publice au continuat să se deterioreze, iar, din cauza stimulului fiscal prociclic puternic din ultimii ani, deficitul fiscal anual s-a extins rapid de la doar 0,7% din PIB în 2015, la 3% în 2018.

În acest context, previziunile arată că deficitul ar putea să crească în continuare la aproximativ 4%, în 2019, ca rezultat al restituirii TVA întârziate din 2018, şi, în special, a creşterilor substanţiale ale pensiilor, cu 15% în 2019, respectiv cu 40% în 2020.

„FMI a calculat că aceste creşteri ale pensiilor, cu excepţia cazului în care guvernul pune în aplicare măsuri de compensare a politicilor, ar putea dubla deficitele fiscale şi ale contului curent ale României la aproximativ -8% din PIB şi ar face ca datoria publică să crească cu 20 pp din PIB (de la aproximativ 36%) până în 2022. Primul ministru Orban a anunţat intenţia de a restrânge unele dintre măsurile fiscale puse în aplicare de predecesorul său, pentru care România a fost criticată de UE şi de investitori. Cu toate acestea, stăpânirea acestor politici fiscale în expansiune nu va fi uşoară decât la următoarele alegeri parlamentare, programate pentru sfârşitul anului 2020, întrucât guvernul minorităţii lui Orban va avea nevoie de sprijin din partea parlamentarilor din opoziţie pentru a promova proiectele de lege. Şi anularea creşterilor de pensie anunţate se poate dovedi dificilă într-un an electoral. Prin urmare, situaţia actuală indică un anumit risc de modificări bugetare ad-hoc pe tot parcursul anului 2020 şi un domeniu de aplicare redus pentru planificarea bugetului pe termen lung înainte de alegeri. În consecinţă, deficitul fiscal poate ajunge şi la aproximativ -4% din PIB în 2020”, relevă studiul de specialitate.

La capitolul deficitului anual de cont curent, estimările nu arată o îmbunătăţire şi, în combinaţie cu creşterea prognozată a deficitului fiscal, acest lucru ar putea ridica nevoile de finanţare externă la niveluri excesive.

„Deficitul anual de cont curent s-a extins de la -0,7% din PIB în 2014 la -4,6% în 2018 şi mai mult de -5% în primul trimestru al anului 2019. În mod crucial, doar 45% din deficienţa din primul semestru 2019 a fost finanţată prin investiţii directe străine nete (IED), cu mult sub un nivel confortabil de 75% şi în scădere faţă de un nivel recent recent de 146% în 2016. Ne aşteptăm ca deficitul de cont curent să rămână mare în următorii ani. În combinaţie cu creşterea prognozată a deficitului fiscal, acest lucru ar putea ridica nevoile de finanţare externă la niveluri excesive. De asemenea, s-ar putea inversa rata de scădere a raportului datorii externe/PIB de la 75% din PIB în 2012 la 49% în 2018 – prognozăm un raport de 51% în 2020”, precizează experţii.

Pe segmentul investiţiilor, previziunile Euler Hermes vorbesc despre faptul că o schimbare a sentimentului de investitor, o scădere considerabilă a cererii de export, precum şi şocurile politicii interne, ar putea duce la un moment dat la ieşiri de capital şi să provoace o oprire bruscă a creşterii economice.

„Cu toate acestea, BNR a aplicat o serie de instrumente pentru a interveni pentru a preveni volatilitatea excesivă a monedei. Între timp, rezervele valutare ale BNR s-au schimbat în mare parte din 2016, în intervalul de 31-36 miliarde euro (35,6 miliarde euro în august 2019). Însă, asta înseamnă că acoperirea valutară a importurilor a scăzut de la 5,7 luni sănătoase la sfârşitul anului 2015 la 4 luni la jumătatea anului 2019. O scădere suplimentară a acestui raport ar putea ridica îngrijorarea investitorilor, în special pe fondul creşterii deficitelor gemene, a politicii fiscale în expansiune, a inflaţiei ridicate şi a slăbirii perspectivei economice globale. Nu este scenariul nostru central, dar nu se poate exclude în totalitate că o schimbare a sentimentului de investitor, o scădere considerabilă a cererii de export, precum şi şocurile politicii interne, ar putea duce la un moment dat la ieşiri de capital şi să provoace o oprire bruscă a creşterii economice. Rămâne de văzut dacă noul guvern român ia măsuri suficient de îndrăzneţe pentru a îmbunătăţi încrederea investitorilor”, susţin specialiştii.

Aceştia remarcă, totodată, că, deşi reglementările României cu privire la plăţile întârziate sunt mai exigente decât normele Uniunii Europene (UE) în materie, comportamentul de plată al companiilor autohtone rămâne problematic.

„Procedurile legale sunt lungi şi costisitoare, prin urmare, ar trebui să se ia în considerare utilizarea arbitrajului sau a unui forum european străin, deoarece atât hotărârile arbitrale, cât şi deciziile pronunţate în ţările UE sunt destul de executorii. Înainte de începerea acţiunilor legale de orice fel, este esenţial să se efectueze acţiuni prealabile. Într-adevăr, pe măsură ce trece timpul, şansele sunt ca rău-platnicii să devină insolvenţi. În astfel de cazuri, recuperarea datoriei devine practic imposibilă”, avertizează sursa citată.

Euler Hermes este liderul global în asigurarea de credit comercial şi un specialist în domeniul garanţiilor şi al colectării creanţelor. Cu mai mult de 100 de ani experienţă, compania oferă clienţilor săi business-to-business (B2B) servicii financiare care sprijină managementul creanţelor comerciale şi al lichidităţilor.

Reţeaua proprie de informaţii urmăreşte şi analizează schimbările de zi cu zi ale solvabilităţii corporative în rândul companiilor mici, medii şi multinaţionale în pieţe ce reprezintă 92% din PIB-ul global.

Cu sediul principal în Paris, Euler Hermes este prezentă în peste 50 de ţări, cu 6.050 de angajaţi. Compania este o filială a Allianz, evaluată AA de către Standard & Poor’s, şi a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 2,6 miliarde de euro în 2017, asigurând tranzacţii de afaceri la nivel mondial de 894 miliarde de euro în expunere, la sfârşitul aceluiaşi an.