Conducerile Ministerului Muncii şi a ANDPDCA au luat aceste măsuri în urma rezultatelor controalelor realizate la Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Adulţi cu Handicap (CRRNPAH) Urlaţi, după ce în acest centru au avut loc patru decese anul trecut, dar şi la alte instituţii de îngrijire a persoanelor cu handicap şi de protecţie a copiilor instituţionalizaţi.
Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a precizat joi că pregăteşte o schimbare radicală de paradigmă a serviciilor de îngrijire a persoanelor cu handicap, deoarece instituţiile publice din domeniu nu se concentrează pe îmbunătăţirea calităţii vieţii beneficiarilor.
„Instituţiile publice care sunt chemate astăzi să gestioneze problematica şi serviciile persoanelor cu dizabilităţi se concentrează cu precădere pe aspectele formale şi pe proceduri şi mai puţin pe calitatea vieţii beneficiarilor şi dorinţa pe care o avem este ca în acest mandat să schimbăm radical paradigma. (…) Acum este momentul să generăm toate aceste schimbări şi să centrăm toate acţiunile instituţiilor publice pe un pachet de servicii, pe un mod de lucru care să aşeze în centrul măsurilor persoana cu dizabilităţi, să îi ofere acesteia posibilitatea de a-şi dezvolta aptitudini, de a căpăta încredere că poate avea o viaţă independentă, poate avea o viaţă aproape de ceea ce noi trăim în viaţa de zi cu zi (…)”, a precizat Violeta Alexandru.
Ministrul Muncii a atras atenţia că măsurile radicale pe care le pregăteşte în sistem vor culmina cu închiderea unora dintre centrele de îngrijire a persoanelor cu handicap.
„Veţi vedea în perioada următoare o serie de schimbări radicale, inclusiv care vor duce la schimbarea organizării centrelor, la reducerea dimensiunii acestora, până la închiderea unor dintre ele. Soluţia pentru persoanele cu dizabilităţi este să trăiască în comunitate şi nu închise în centre”, a precizat oficialul de la Ministerul Muncii.
Pe de alta parte, ea a cerut o schimbare de atitudine în instituţiile care să ocupă îngrijirea persoanelor cu dizabilităţi.
„Dau un mesaj foarte clar: cine nu se poate adapta unui alt mod de lucru, care să pună accent pe servicii, care să pună accent pe ajutarea activă a persoanei, de la o vârstă cât mai mică, astfel încât să deprindă aptitudini care să-l ajute să dobândească o viaţă independentă şi nu să-l ţină prizonier într-o instituţie publică, cine nu va avea capacitatea să se adapteze probabil că va simţi o atitudine pe care probabil o va percepe ca ostilă. Nu e vorba de ostilitate din partea noastră, e vorba de un apel public pe care îl facem să generăm o schimbare în atitudinea instituţiilor care să-i ajute pe aceşti oameni să dobândească aptitudinile necesare pentru a beneficia de tot ce au nevoie şi să trăiască o viaţă cum este şi a noastră”, a menţionat Violeta Alexandru.
Potrivit sursei citate, externalizarea serviciilor de îngrijire a persoanelor cu dizabilităţi reprezintă o prioritate pentru echipa sa. „Pentru mandatul pe care mi l-am asumat în Minister, externalizarea serviciilor, ca sprijinul pentru persoanele cu dizabilităţi să dobândească aptitudini cu ajutorul cărora să dobândească o viaţă independentă, reprezintă cu adevărat o prioritate”, a adăugat Violeta Alexandru.
Ministrul Muncii a susţinut că motivul pentru care apelează la externalizarea serviciilor este faptul că statul nu se pricepe să livreze anumite servicii la cea mai bună calitate.
„Sunt anumite tipuri de servicii în tot acest pachet de măsuri de care are nevoie o persoană cu dizabilităţi – ca să luăm exemplul de faţă în care statul nu se pricepe să livreze cea mai bună calitate de sprijin, şi atunci, fără să avem prejudecăţi sau decizii prestabilite, folosim toate aceste cazuri de care ne lovim ca să evaluăm ce tipuri de servicii pot fi externalizate în sensul în care să fie sub-contractate unor entităţi private, că sunt organizaţii neguvernamentale, că sunt companii, cum se întâmplă în cazul centrelor pentru îngrijirea bătrânilor. Spre exemplu, acolo avem entităţi care sunt deopotrivă organizaţii, dar şi societăţi comerciale, firme. Prin urmare (vom externaliza n.r.) acolo unde statul, dacă are curajul să recunoască, nu poate, nu are capacitatea, nu a găsit mecanisme prin care să-şi atragă în interior specialiştii necesari, pentru că aici este cea mai mare vulnerabilitate: sistemul public nu reuşeşte să atragă specialişti, alţii decât personalul-suport, personalul tehnic, cei care asigură hrana(…)”, a comentat Violeta Alexandru, pentru AGERPRES.
Ea a susţinut că statul nu a reuşit să atragă specialişti dedicaţi în aceste domeniu, dar că aceştia pot fi găsiţi prin contractarea celor din mediul privat.
„(Statul n.r.) nu reuşeşte să atragă specialişti, şi ai nevoie de specializări ca să ajuţi o persoană să dobândească abilităţile pe baza cărora să prindă curaj, să simtă că poate şi să ceară sau să fie de acord să rămână într-un apartament, de exemplu, în comunitate şi să înceapă să-şi gospodărească treburile zilnice. Pentru asta însă ai nevoie de specialişti dedicaţi, pe care instituţiile publice în cea mai mare parte a ţării nu-i au, din diverse motive n-au reuşit să-i atragă. Prin urmare, fără prejudecăţi şi fără să vă pot pune o diagnoză care să vă arate că trebuie luate în toate judeţele aceleaşi măsuri, vă spun că ne preocupă să găsim acele mecanisme, că sunt acele resurse în spaţiul public, că ele sunt în sfera privată (…) trebuie să găsim mecanismul de a ajunge la aceştia, şi acela se numeşte contractare. Vom decide de aşa manieră încât să nu mai stăm pe loc. (…) De la caz la caz, funcţie de unde constatăm că există expertiză în altă parte decât în sistemul public, vom încuraja folosirea acesteia, în baza bineînţeles a unei evaluări corespunzătoare”, a precizat Violeta Alexandru.
Pe de altă parte, aceasta a explicat că mecanismul de monitorizare a centrelor de îngrijire a persoanelor cu handicap va include experţi independenţi din cadrul organizaţiilor neguvernamentale.
„Am declanşat un amplu proces de cooptare a unui actori independenţi care să ne ajute să vedem realităţile din centrele rezidenţiale peste tot în ţară. E vorba despre un mecanism în care am implicat organizaţii neguvernamentale, experţi independenţi, cu scopul de a avea o privire obiectivă cu privire la problemele care există în acest moment în centrele rezidenţiale”, a adăugat ministrul Muncii.
La rândul său, preşedintele ANDPDCA, Mădălina Turza, a explicat că mecanismul de monitorizare va avea trei paliere, ultimul implicându-i pe experţii independenţi din ONG-uri.
„Pentru a ne asigura că ajungem la momentul dezinstituţionalizării, adică vom reuşi să scoatem aceşti oameni din centre, avem nevoie de un sistem de monitorizare real, eficient şi obiectiv, care să împiedice apariţia şi perpetuarea abuzurilor şi a situaţiilor deosebit de grave. Acest sistem este organizat pe trei nivele: în primul rând, la nivelul Autorităţii, organizăm un compartiment de monitori, de oameni din Autoritate, care vor merge în vizite inopinate la toate centrele din ţară şi vor verifica ce se întâmplă acolo. De asemenea, cu ajutorul DGASPC-urilor din ţară vom face monitorizări lunare a centrelor pe baza unui set de indicatori stabilit de noi. La rândul nostru, noi, de la Autoritate, vom face o dublare a acestor verificări făcute de DGASPC-uri, pentru a vedea dacă aceste evaluări corespund realităţii. Dincolo de implicarea noastră la nivel sistemic, am creat acest braţ de monitorizare independentă, programul de monitorizare „Recurs la demnitate”, care este acum în curs de operaţionalizare, prin intermediul cărora societatea civilă şi o serie de voluntari, experţi independenţi, vor merge în diferite centre din ţară unde avem semnale că se întâmplă lucruri grave acolo”, a explicat preşedintele ANDPDCA.