„Uniunea Europeană este singura zonă din lume unde cetăţenii sunt protejaţi printr-un set complet de drepturi ale pasagerilor. Totuşi, aceste drepturi trebuie să fie mai bine cunoscute şi mai uşor de înţeles şi de aplicat. Normele noastre ar trebui, de asemenea, să ofere mai multă securitate juridică pasagerilor şi industriei. Din aceste motive, Comisia a propus modernizarea drepturilor pasagerilor aerieni şi feroviari. Acum este rândul Consiliului şi al Parlamentului European, care trebuie să ajungă rapid la un acord privind aceste drepturi, pentru a asigura faptul că persoanele care călătoresc în UE sunt protejate în mod eficient”, a afirmat comisarul pentru transport, Adina Vălean.
Drepturile pasagerilor sunt definite la nivelul UE. Ele sunt aplicate de către furnizorii de servicii transport, iar asigurarea respectării lor revine organismelor naţionale. Disparităţile dintre practicile naţionale pot face dificil ca pasagerii să aibă o imagine clară asupra a ceea ce trebuie să facă şi cui să se adreseze, mai ales în condiţiile în care pasagerii adesea traversează mai multe frontiere din UE.
Comisia şi-a intensificat deja eforturile pentru a clarifica drepturile pasagerilor şi pentru a creşte gradul de informare cu privire la acestea şi a materializat aceste eforturi prin propuneri legislative privind drepturile pasagerilor aerieni şi feroviari, prin intermediul unor orientări, precum şi al unor comunicări regulate cu privire la jurisprudenţa relevantă, precizează sursa citată. În plus, Comisia a lansat o campanie de creştere a gradului de informare.
Pe de altă parte, 32% din totalul respondenţilor (incluzându-i pe cei care nu au călătorit recurgând la unul dintre modurile de transport menţionate mai sus în ultimele 12 luni) ştiu că în UE există drepturi ale pasagerilor pentru transportul aerian, feroviar, rutier, cu vaporul sau cu feribotul. Însă numai 14% ştiu că există drepturi specifice pentru transportul aerian, 8% pentru cel feroviar, 5% pentru transportul cu autocarul şi 3% pentru transportul cu vaporul sau cu feribotul. Respondenţii care au călătorit recurgând la cel puţin unul dintre aceste moduri de transport sunt mai informaţi despre drepturile pasagerilor (43% faţă de 32%), deşi acest procent rămâne sub 50%.
Procentul de călători care consideră că au fost bine informaţi cu privire la drepturile lor de către societăţile de transport înainte de a călători variază în funcţie de modul de transport: 40% pentru pasagerii aerieni, 29% pentru pasagerii transportaţi cu vaporul sau cu feribotul, 26% pentru pasagerii feroviari şi 26% pentru cei transportaţi cu autocarul. Procentele sunt chiar mai mici în ceea ce priveşte informaţiile primite în timpul călătoriei şi după aceasta.
Respondenţii care au întâmpinat nereguli cu ocazia unei călătorii cu avionul au depus mai multe reclamaţii decât cei care au recurs la alte moduri de transport: 37% dintre pasagerii aerieni, faţă de 26% dintre pasagerii care au călătorit cu autocarul, 24% dintre pasagerii feroviari şi 18% dintre pasagerii care au călătorit cu vaporul sau cu feribotul. Toate modurile combinate: 26%. Dintre respondenţii care au întâmpinat nereguli cu ocazia unei călătorii dar nu au depus o reclamaţie oficială (72%), motivul cel mai frecvent pentru nereclamare a fost sentimentul că ar fi fost inutil să o facă (45%), urmat de sumă de bani implicată, considerată ca fiind prea mică (25%).
Dintre cei care au întâmpinat perturbări cu ocazia unei călătorii cu avionul în ultimele 12 luni, 53% au indicat că linia aeriană a oferit un oarecare ajutor (fie alimente şi băuturi, fie zboruri alternative, rambursări, compensaţii financiare, cazare, etc.) indiferent dacă pasagerii au depus sau nu reclamaţie. Numai 43% dintre respondenţii care au călătorit cu trenul şi 38% dintre respondenţii care au călătorit cu autocarul, vaporul sau feribotul au indicat faptul că societăţile de transport au oferit ajutor în cazul unor perturbări.
55% dintre respondenţii care depus reclamaţie la societatea de transport cu privire la nereguli au declarat că au fost mulţumiţi de modul în care a fost tratată reclamaţia lor, însă numai 37% dintre cei care s-au confruntat cu nereguli au declarat că au fost mulţumiţi de modul în care societatea de transport i-a informat cu privire la procedurile de depunere a reclamaţiilor.
O mare majoritate (81%) a celor care la un moment dat au solicitat asistenţa pentru o persoană cu handicap sau cu mobilitate redusă (adică 8% dintre respondenţi) au declarat că au fost satisfăcuţi de reacţia societăţii de transport. Un procent mai mic (60%) dintre călători s-au declarat satisfăcuţi atunci când au recurs la mai multe moduri de transport.
Sondajul a fost efectuat între 19 februarie şi 4 martie 2019 şi a implicat intervievarea a 27.973 de cetăţeni din UE.