Politici guvernamentale mai aplicate şi schimbarea mentalităţilor, necesare pentru a încuraja tinerii antreprenori chiar de pe băncile şcolii

Deci, nu ar trebui să ne mire că doar 126.636 de asociați sau acționari ai firmelor din România aveau vârsta de sub 29 de ani și 370.958 aveau între 30 și 39, din totalul de 1.398.626 asociați sau acționari romani, conform datelor de la Oficiului Național al Registrului Comerțului din mai 2019.

România, cea mai mare rată de migrație a forței de muncă din UE

În schimb, suntem campionii UE la procentul de populație activă care muncește în alt stat european. Conform Eurostat, 20% din populația activă, adică persoane cu vârste între 20 și 64 de ani, lucrează în străinătate, în timp ce media europeană e de doar 3,8%. Mai mult, conform unui raport al Centrului de cunoștințe privind migrația și demografia, aproape 600.000 de copii și tineri români cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani, adică 12,6% din totalul persoanelor române din această categorie de vârstă, trăiau în 2018 în alte state ale UE.

Media NEETs în România, cu mult peste cea europeană

De parcă nu e de ajuns ca ne pleacă forța de muncă din țară, mai avem și problema tinerilor între 20 și 34 de ani care nici nu muncesc, nici nu învață, așa numiții NEETs (Neither în employment nor in education or training). În timp de media europeană a NEETs este de 16,5%, la noi 20,6% dintre tineri sunt în această categorie, conform datelor Eurostat din 2018.

Tinerii români vor trebui să facă față cerințelor din viitor de pe piața muncii

Mai avem o problemă legată de faptul ca tinerii nu sunt pregătiți pentru a se adapta la oferta de pe piața muncii în viitor. Conform unui raport OECD din 2019 intitulat chiar „Viitorul muncii”, progresul tehnologic schimbă cerințele referitoare la aptitudinile necesare pe piața muncii. Apar forme de ocupare netradiționale, de tipul lucru în platformă, adică tranzacții între clienți și lucrători mediate de o aplicație sau un site, contracte temporare cu o durată foarte scurtă, contracte care nu au ore de lucru garantate și munca pe cont propriu (lucrători independenți fără angajați).

O soluție pentru ca tinerii de azi să nu întâmpine probleme în viitor ar fi să îi încurajam să ia în calcul posibilitatea de a-și deschide o afacere și să intre în programe de antreprenoriat cât de timpuriu posibil, chiar de pe băncile scolii. Dacă reușesc să devina antreprenori, măcar sunt mai puțin susceptibili să devină NEETs sau să emigreze. Chiar dacă descoperă ca nu au aptitudinile necesare să își deschidă propria afacere, aceasta experiență le oferă niște abilitați pe care le pot folosi în viitor la locul de muncă.

Suportul familiei, esențial în parcursul profesional al unui tânăr

Avantajul este ca ar putea descoperi devreme dacă sunt făcuți pentru o astfel de carieră, la o vârstă la care încă nu intervin responsabilitățile financiare ce decurg din întemeierea unei familii și pot beneficia de suportul moral al părinților. Este esențial ca părinții să îi încurajeze și să îi susțină pentru a-și descoperi aptitudinile și drumul în viață, renunțând la mentalitățile învechite conform cărora copiii trebuie să învețe doar pentru a deveni un angajat cu o slujbă sigură și bine plătită.

Sprijinul părinților trebuie completat de măsuri care să ajute tinerii să-și descopere aptitudinile

Pentru tinerii care se visează antreprenori, în 2011 a fost înființat SRL-D, o formă juridică de organizare care avea ca rol încurajarea tinerilor cu vârsta de până la 35 de ani de a-și deschide o afacere, prin acordarea unor beneficii. Deși există și azi, SRL-D s-a modificat mult și este o formă fără fond, întrucât mare parte din beneficiile prevăzute în 2011 au dispărut între timp. Tinerii au nevoie de stimulente reale, nu doar de o literă în plus la titulara firmei!

Mai există și programe finanțate de UE, precum „Garanția pentru Tineret”, care își propune să ajute NEET’s, inclusiv prin programe de antreprenoriat. Însă, conform Consiliului Tineretului din România, țara noastră a cheltuit doar 0,089% din banii destinați pentru integrarea tinerilor NEET, până la începutul anului 2019.

Ministrul Educației și Cercetării a semnat în 2019 Acordul de parteneriat ”Pactul pentru Educație Antreprenorială”, care introduce cursuri de antreprenoriat în curricula obligatorie a școlilor și care va intra în vigoare în acest an. Este un pas în direcția corectă, daca aceste cursuri sunt foarte aplicate și daca vor fi predate de persoane cu experiență antreprenorială. Altfel, dacă facem doar teorie, aceasta acord va avea zero impact asupra viitorilor întreprinzători.

Este la fel de important ca tinerii să beneficieze de consiliere în liceu care să îi ajute să se îndrepte către cariere în care ar putea excela, inclusiv către antreprenoriat. Ideal ar fi ca profesorii de liceu să se implice în această activitate de consiliere și să promoveze antreprenoriatul nu numai printre elevi, dar și în discuțiile cu părinții despre cariera pe care și-o vor alege copiii lor.

O soluție foarte bună ar fi înființarea mai multor pre-acceleratoare de afaceri în universități, unde studenții să își formeze o echipă, să dezvolte o idee de afaceri și să o aducă la nivelul la care pot cere finanțare de la investitori. Pe tot parcursul unui astfel de program, viitorul antreprenor poate beneficia de mentorat. Universitatea Politehnica București, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea de Vest, Universitatea Politehnica Timișoara în parteneriat cu ONG-uri, derulează astfel de proiecte pentru tinerii care vor să își dezvolte o afacere în IT. Însă ar trebui să existe programe de acest gen în toate universitățile, indiferent de profil, pentru a da crea oportunitatea pentru cât mai mulți tineri să își descopere și testeze talentul în afaceri.

Odată decis să urmeze aceasta cale, tânărul mai are și alte obstacole de depășit, nu cea mai mica dintre ele, fiind finanțarea firmei. În noul exercițiu bugetar european, deja se negociază programe care să finanțeze start-up-rile românești. Conform startupcafe.ro, prin obiectivul de politică „O Europă mai socială” exista patru linii de finanțare pentru încurajarea antreprenorilor: StartUp Student, StartUp Diaspora, StartUp Rural și StartUp Restart. Se vor aloca bani europeni inclusiv pentru instrumente financiare precum credite de lucru și dobânzi subvenționate. În cadrul obiectivului de politică „O Europă mai inteligentă”, se vor aloca resurse pentru finanțarea inițială și timpurie a start-up-urilor prin credite, equity (fonduri de investiții care acorda finanțări în schimbul unor părți sociale) și garanții publice la credite bancare în condiții avantajoase. 

Dacă ne-ar preocupa cu adevărat să încurajam antreprenoriatul și inovarea, am putea operaționaliza „Oficiul României pentru promovarea învățământului superior, a cercetării, inovării și antreprenoriatului în SUA”, care din 2016 a rămas  doar pe hârtie.  În acest fel am putea da posibilitatea multor studenți din universitățile românești, viitori antreprenori,  să beneficieze de programe de cercetare si inovare comune cu studenți din universitățile americane.  

Sunt multe de făcut în aceasta direcție, daca ne preocupă cu adevărat de viitorul tinerilor și vrem să depășim stadiul în care este doar un enunț folosit de politicieni în scopuri electorale. Ar trebui să urmam sfatul unui antreprenor celebru, Walt Disney, fondatorul Disney: “Modul de a demara cu adevărat ceva este să renunți la vorbă și să începi să faci”.