Uniunea Europeană s-a angajat să scadă consumul de energie cu 20% până în 2020, când consumul de energie primară ar trebui să nu depăşească 1,312 miliarde de tone echivalent petrol, iar consumul final de energie să nu depăşească 959 milioane tep.
În 2018, consumul de energie primară în UE a fost cu 4,9% peste ţinta de eficienţă pentru 2020 şi cu 22% mai departe de obiectivul pentru 2030.
Consumul de energie primară în 2018, comparativ cu 2017, a urcat în 12 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, a rămas stabil în patru şi a scăzut în 11 ţări membre.
Comparativ cu 2017, cea mai mare creştere s-a înregistrat în Estonia (9%), Letonia (5%) şi Luxemburg (4%). În rândul celor 11 ţări membre în care a scăzut consumul de energie primară între 2017 şi 2018, cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Belgia (minus 5%), Grecia şi Austria (ambele cu minus 3%), Germania şi Slovacia (ambele cu minus 2%).
În 2018, consumul final de energie a fost cu 3,2% peste ţinta de eficienţă pentru 2020 şi cu 17% mai departe de obiectivul pentru 2030.
Comparativ cu 2017, consumul final de energie a crescut în 15 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, a rămas stabil în şase şi a scăzut în alte şase ţări membre.
Cel mai semnificativ avans a fost înregistrat în Malta (6%), Irlanda (5%), Letonia şi Luxemburg (ambele cu 4%), iar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Grecia (minus 5%), Austria (minus 3%) şi Germania (minus 1%).
România a înregistrat o creştere uşoară a consumului de energie primară (de la 32,4 milioane tone echivalent petrol în 2017 la 32,5 milioane tep în 2018) şi a consumului final de energie (de la 23,2 milioane tone echivalent petrol în 2017 la 23,5 milioane tep în 2018).