Băncile şi fintech-urile pot cere justificare pentru felul în care cheltui banii proprii. Retragerile repetate pot atrage blocarea contului

Fiecare bancă, fiecare fintech, gen Revolut sau Pay Pal, au dreptul să-ţi blocheze contul, să-ţi suspende tranzacţia sau să îţi ceară documente justificative pentru orice retragere de cash din conturile proprii sau chiar pentru plăţi efectuate cu ajutorul cardului, dacă ceva din tranzacţie pare suspect. Totul perfect legal, graţie ulitimelor modificări ale legii pentru combaterea spălării banilor.
Gabriela Ţinteanu - mie, 12 feb. 2020, 19:29
Băncile şi fintech-urile pot cere justificare pentru felul în care cheltui banii proprii. Retragerile repetate pot atrage blocarea contului

Indiferent că e vorba de bani pe care îi primeşti sau bani pe care îi retragi din conturile proprii, banca trebuie să ştie de unde provin şi care este beneficiarul final al tranzacţiilor făcute de tine din contul tău. Chiar dacă existăo limită (de la 15.000 euro sau echivalent altă monedă) pentru solicitarea de documente justificative pentru felul în care îţi cheltui banii, dacă retragerile din contul tău par suspecte, banca poate cere justificări clientului şi pentru sume de 100 sau 200 de euro. Refuzul sau neconformitatea între declaraţii pot atrage blocarea conturilor clientului.

Din luna iulie, când şi în România a apărut Legea 129, care transpune şi în legislaţia românească directiva europeană nr 4 cu privire la Combaterea Spălării Banilor și finanțării terorismului, au început să curgă plângerile privind blocările de carduri Revolut pentru perioade de două sau trei luni de zile. În plus, nenumăraţi clienţi s-au trezit cu cereri de documente justificative pentru tranzacţiile făcute cu banii lor, facturi pentru sumele cheltuite sau acte de vânzare cumpărare. În unele cazuri, Revolut a închis definitiv  cardul anumitor persoane.

Cam tot de atunci şi clienţii băncilor prezente în România au început să fie întrebaţi de destinaţia banilor pe care îi scot din conturi, să li se ceară documente justificative pentru utilizarea unor sume sau să fie puşi să completeze diverse chestionare sau pe fluturaşul/aplicaţia IT prin care solicită retragerea unor bani sau transferul către unele conturi (chiar tot ale posesorului) să apară o rubrică prin care se solicită menţionarea în clar a beneficiarului final al banilor, chiar dacă beneficiarul este tot posesorul contului.

Explicaţia acestor modificări stă tot în transpunerea Directivei 4. Aceasta a adus ca elemente de noutate necesitatea declarării beneficiarului real pentru orice sumă retrasă cash sau nu din contul tău, precum obligaţia băncilor de a remarca operaţiunile repetitive pentru orice tip de tranzacţie de orice valoare, precum şi blocarea tranzacţiei suspecte în orice moment.

Mai exact, dacă instituţia de credit vede operaţii repetitive cât de mici poate cere documente justificative. În schimb, majoritatea băncilor se feresc să spună de la ce sumpă în sus cer justificări pentru ca BNR să nu constate că în unele cazuri declaraţiile de conformitate sunt mai laxe la unele bănci faţă de altele.

Singurele bănci care au răspuns întrebărilor trimise de ECONOMICA.NET au fost Raiffeisen Bank şi BCR. Oricum, toate băncile care solicit justificări pentru retragerile de cash din conturi proprii, o fac în baza Legii 70/2015 şi Regulamentul BNR privind regimul valutar nr 4/2005. Dar, aşa cum spun reprezentanţii Raiffeisen Bank “Aceste operaţiuni cu numerar se efectuează şi în conformitate cu procedurile şi politicile băncii şi ale grupului”.

Limitele pentru retrageri de numerar de la care Raiffeisen Bank solicit documente justificative sunt următoarele:

În agenţii cashless – doar prin bancomate (în mod uzual 4000 lei e limita la pers fizice şi 10.000 lei la persoane juridice) e o limită pentru protecţia sumelor din cont în cazul pierderii cardului.
In restul agenţiilor se eliberează în aceeaşi zi solicitările de retrageri până la 15.000 RON / 5.000 EUR sau în echivalent
– in cazul depasirii acestor limite se realizeaza progamare prealabila;
Pentru retrageri de numerar de peste 15.000 euro sau în echivalent se face o copie după actul de identitate al persoanei care efectueză operaţiunea, în vederea respectării reglementarilor în vigoare.

La persoane juridice, limitele de retrageri de cash sunt de 5,000 lei pentru plata PJ / către un PJ, 10,000 lei pentru plata PJ către mai multe PJ. Neplafonat în cazul plăţilor către unul sau mai mulţi beneficiari PF, cu justificare – motivul retragerii este completat de client pe Formularul de retragere numerar;

BCR a răspuns mai succint: “În cazul operaţiunilor de cash cu sume mari (solicitarile de ridicare numerar sume > 15.000 EUR), trebuie să înţelegem de ce clientul foloseşte această modalitate în locul unui ordin de plată. BNR ne-a cerut să cerem explicaţii clienţilor asupra scopului în care vor folosi banii retraşi pentru sume mari. Deci clienţilor li se vor solicita documente justificative în funcţie de declaraţie, pentru a ne clarifica”.

Ultimele modificări ale legii combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului lărgeşte foarte mult aria de verificare pe care băncile o fac atât pentru cei care depun bani cât şi pentru cei care retrag bani. Astfel, principalele modificări aduse de Legea 129 se regăsesc în articolul 4 şi în 7.

Articolul 4 definşete exact termenul de beneficiar real “orice persoană fizică ce deţine sau controlează în cele din urmă clientul şi/sau persoana fizică în numele căruia/căreia se realizează o tranzacţie, o operaţiune sau o activitate”.

Articolul 7 stabileşte condiţiile generale şi principalele sume care trebuiesc raportate la Oficiul Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului. “Entităţile raportoare au obligaţia de a raporta către Oficiu tranzacţiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro. (2)În situaţia în care tranzacţiile prevăzute la alin. (1) sunt derulate prin intermediul unei instituţii de credit sau financiare, obligaţia de raportare revine acesteia, cu excepţia operaţiunilor din activitatea de remitere de bani care vor fi raportate conform alin. (5). (3)Instituţiile de credit şi instituţiile financiare definite conform prezentei legi vor transmite rapoarte on-line privind transferurile externe în şi din conturi, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro.

(4)În sensul alin. (1), termenul tranzacţie include şi operaţiunile a căror valoare este fragmentată în tranşe mai mici decât echivalentul în lei a 15.000 euro, care au elemente comune cum ar fi: părţile tranzacţiilor, inclusiv beneficiarii reali, natura sau categoria în care se încadrează tranzacţiile şi sumele implicate.

Entităţile raportoare stabilesc în politici şi normele interne prevăzute la art. 24 alin. (1), proporţional cu riscul spălării banilor şi finanţării terorismului la care sunt expuse, termenul în care elementele comune prezintă relevanţă, precum şi orice alte scenarii ce ar putea da naştere unor tranzacţii legate între ele. (5)Pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 euro.

 

 

Te-ar mai putea interesa și
UE și China sunt aproape de a ajunge la un acord cu privire la taxele impuse importurilor de mașini electrice chinezești în blocul comunitar
UE și China sunt aproape de a ajunge la un acord cu privire la taxele impuse importurilor de mașini electrice chinezești ...
Uniunea Europeană şi China se apropie de o soluţie privind taxele vamale suplimentare la importurile de vehicule electrice chineze în blocul comunitar, a declarat Bernd Lange (foto),......
Ucraina a pierdut peste 40% din teritoriul controlat în regiunea rusă Kursk, după contraatacul forțelor ruse
Ucraina a pierdut peste 40% din teritoriul controlat în regiunea rusă Kursk, după contraatacul forțelor ruse
Ucraina a pierdut peste 40% din teritoriul din regiunea rusă Kursk pe care l-a cucerit în urma unei ofensive surpriză ...
Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare solicită autorităților române să blocheze semnarea acordului comercial între Uniunea Europeană și Mercosur
Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare solicită autorităților române să blocheze semnarea acordului comercial între ...
Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) solicită autorităţilor române blocarea semnării tratatului comercial ...
Agricultorii polonezi au blocat un punct de trecere a frontierei de la granița cu Ucraina, pentru a protesta împotriva semnării acordului comercial dintre UE și Mercosur
Agricultorii polonezi au blocat un punct de trecere a frontierei de la granița cu Ucraina, pentru a protesta împotriva ...
Fermierii polonezi au blocat sâmbătă un important punct de trecere a frontierei cu Ucraina pentru a protesta împotriva ...