Primăria Capitalei respinge ferm analiza publicată ieri, conform căreia bugetul pe anul 2019 al Municipiului București ar fi rămas necheltuit, analiză realizată în mod eronat.
De asemenea, subliniem că informațiile potrivit cărora Municipiul București ar fi avut un excedent de 900 milioane lei, precum și că 20% din bugetul Capitalei a rămas necheltuit sunt FALSE.
Pentru informarea corectă a opiniei publice, precizăm că excedentul înregistrat anul trecut de Municipiul București a fost de doar 6,9 milioane lei, rezultat din raportările unui număr de 46 de instituții publice subordonate. Deci nu 900 de milioane de lei cum eronat s-a scris in articolul mentionat.
Autorul articolului a analizat bugetul Primariei Capitalei ca si cum nu ar fi existat 46 de subordonate si sumele ar fi trebuit cheltuite exclusiv de către aparatul de lucru al Primarului General, prin direcțiile de specialitate. O eroare impardonabila.
Reamintim ca, desi contributia Bucurestiului la bugetul de stat reprezinta in jur de 25% din PIB-ul Romaniei, Primaria Capitalei este singura unitate administrativ-teritoriala care nu incaseaza taxe si impozite, caz unic in tara!
Astfel, Primaria Municipiului Bucuresti depinde in proportie de peste 90% de alocarile de la bugetul de stat, care, in ultimii ani, din diverse cauze, au fost mai mici.
Anul trecut au fost transmise atat Guvernului Dancila, cat si Guvernului Orban solicitari repetate pentru alocarea de fonduri suplimentare pentru bugetul Municipiului Bucuresti, mai ales ca bucurestenii, a caror contributie la bugetul de stat este considerabila, au dreptul la investitii si servicii publice la standarde europene!
Cu toate acestea atat in 2018, cat si in 2019, Municipiul Bucuresti a incasat mai putini bani decat suma aprobata initial, iar incasarile din cotele defalcate din impozitul pe venit au scazut in conditiile in care au crescut semnificativ sumele necesare pentru finantarea serviciilor publice.
Ne exprimăm stupefacția că o platformă specializată în analize economice – așa cum este economica.net ar putea interpreta eronat sau incomplet datele financiare publice.
Apreciem că analiza a fost realizată cu rea-credință, pentru a produce prejudicii Primariei Municipiului București, prin prezentarea unor cifre reale, dar interpretate în mod tendențios.