Mai mult, mai ieftin şi chiar şi în valută! Viitorul titlurilor de stat în 2020, după introducerea României în indicele Barclays

Titlurile de stat româneşti vor fi incluse în indicele Bloomberg Barclays Global Aggregate de la 1 septembrie, conform unui anunţ făcut de Bloomberg pe data de 30 ianuarie 2020. Includerea Columbiei, Peru şi a României în acest indice global ar putea determina investitorii să îşi majoreze expunerea pe titlurile de stat emise de cele trei ţări, cu atât mai mult cu cât investitorii îşi construiesc expunerile pentru anumite pieţe exact în această perioadă. Este clar că planurile lor vor prinde în proiecţie şi includerea datoriei externe ale celor trei state de la 1 septembrie.

Anunţul publicat de Bloomberg arată că valoarea de piaţă a acestor trei ţări în componenţa indicelui va sări de 139,5 miliarde de dolari, crescând procentul lor în indice de la 0,23% la 0,47%. Luând în calcul valoarea de piaţă de 57,9 triliarde de dolari a indicelui, Bloomberg calculează fluxuri străine de capital de 5,6 miliarde de dolari în acest an, în Columbia, Peru şi România. Pentru România se estimează intrări de 1,4 miliarde de dolari.

Includerea României în indicele  Barclays Global Aggregate poate determina creditorii străini să profite de tendinţele de îmbunătăţire fiscală, care combinate cu scăderea inflaţiei ar putea aduce un flux pozitiv. În plus, România oferă la titluri pe cinci şi 10 ani, un randament cu 200-275 puncte de bază în plus faţă de celelalte ţări din Europa de Est.

Practic, din decembrie 2019 până în februarie 2020, curba randamentelor la titlurile de stat pe 10 ani a scăzut cu circa 50 de puncte de bază. În doar o săptămână de la anunţul Barclays că va include România în indicele Bloomberg Barclays Global Aggregate, curba randamentelor s-a deplasat în jos cu 6 puncte de bază, iar scăderea continuă de atunci şi va mai continua ceva timp.

Cifrele comunicate de Institutul Naţional de Statistică la sfârşitul săptămânii trecute, creşterea PIB-ului cu 4,3% în trimestrul IV din 2019, cu mult peste prognozele de 3,2%, şi scăderea inflaţiei de la 4.04% în decembrie la 3.60% în ianuarie au determinat modificări substanâialeale prognozelor pe 2020 şi ale percepţiei investitorilor asupra României.

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei Europene economia internă ar putea crește cu ritmuri anuale de 3.8% în 2020 și 3.5% în 2021. „În acest scenariu inflația medie anuală (pe indicele armonizat UE) ar putea decelera de la 3.9% în 2019 la 3.4% în 2020 și 3.3% în 2021. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) indică decelerarea dinamicii anuale a prețurilor de consum de 4.04% în decembrie la 3.60% în ianuarie (minimul din octombrie), evoluție influențată și de eliminarea accizei suplimentare la carburanți. Prognozăm temperarea dinamicii anuale a prețurilor de consum (pe indicele armonizat UE) de la 3.9% în 2019 la 2.9% în 2020 și consolidare la aproximativ 3% ulterior”, spune Andrei Rădulescu, directorul departamentului de cercetare şi analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.

„La 4,3%, avansul PIB al României în trimestrul IV ne actualizăm deja prognoza pentru 2020. După performanțele puternice din trimestrul IV, revizuim deja prognoza de creștere a PIB pentru 2020 până la 3,6% de la 2,7% anterior. Ne menținem previziunile că banca centrală va menține rata cheie la 2,5% până la sfârşitul lui 2020 și că vom avea un deficit fiscal de -3,7% din PIB”, arată şi Valentin Tătaru, economist la ING Bank.

În plus, decizia BNR de a reduce rata rezervelor minime în valută de la 8% la 6% începând din 24 februarie va elibera în piaţă un minimum de 650 de milioane de euro, bani pe care băncile nu au în ce să-i plaseze (dat fiind construcţia creditelor în funcţie de natura în care îţi obţii veniturile) decât în titluri de stat în valută. Emisiunile în valută pe piaţa locală au şi avantajul că dobânzile sunt mai mici decât pe pieţele externe (unde oricum România acum se împrumută la valori minime pentru istoria sa). 

Deci, ultimele cifre statistice, includerea României în indicele Barclays, trendul descrescător al randamentelor la titlurile de stat şi eliberările de valută din rezerva minimă obligatorie asigură premisele unui an în care Ministerul Finanţelor se poate împrumuta din greu, pe termen lung şi la preţuri rezonabile. Foarte probabil, targetul pentru 2020 de 87 de miliarde de lei va fi depăşit.