El a răspuns unei întrebări puse de presă la ZF Power Summit: “Îmi doresc să renegociem anul 1987-1988, ca an de referință pentru reducerea emisiilor, atunci când industria românească era încă dezvoltată, nu anul 1990, când s-a spus deja că industria este un morman de fiare vechi. Asta îmi doresc, să ne întoarcem la anul 1987-1988, să avem o perioada normală (a funcționării industriei”.
El a explicat că sunt discuții deja pe această temă, la nivel de prim-ministru și al Președinției.
În cazul în care România va obține o derogare la Bruxelles pentru a “duce” baza de calcul de la care se aplică procentul de scădere a emisiilor înainte de anul 1990, atunci reducerea de emisii pe care trebuie să o opereze va fi mai redusă.
“România va contribui la procesul de decarbonare al UE28, având în vedere că în 2030 totalul emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele economiei naționale vor fi reduse cu aproximativ 50% față de 1990. La această reducere vor contribui atât sectoarele cuprinse în sistemul ETS, cât și activitățile non-ETS”, se arată în PNIESC. Documentul ameintește și de politica europeană în acest domeniu.
„Uniunea Europeană s-a angajat să conducă tranziția energetică la nivel global, prin îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Acordul de la Paris privind schimbările climatice, care vizează furnizarea de energie curată în întreaga Uniune Europeană. Pentru a îndeplini acest angajament, Uniunea Europeană a stabilit obiective privind energia și clima la nivelul anului 2030, după cum urmează: Obiectivul privind reducerea emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% până în 2030, comparativ cu 1990; (…)”, se arată în Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice 2021-2030.