Anunţul constituie un moment de cotitură în istoria acestei mişcări de gherilă marxiste, cea mai mare şi mai puternică din Columbia, cu aproximativ 9.000 de combatanţi. Aceste practici ale FARC au constituit până acum unul dintre mijloacele cele mai barbare de răzbunare şi şantaj al gherilelor pe autorităţile columbiene care le urmăreau pentru activităţi ilegale, de la atacuri armate, până la trafic de stupefiante în toată lumea.
Gherilele FARC se află într-o rebeliune continuă împotriva autorităţilor din anul 1964. „Anunţăm că începând din această dată interzicem aceste practici în cadrul luptei noastre revoluţionare”, afirmă comandamentul Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia (FARC), într-un mesaj postat pe site-ul său, farc-ep.co.
„S-a vorbit mult despre sechestrări de persoane, bărbaţi şi femei din rândul civililor, pe care noi, FARC, le-am efectuat în scopuri financiare, în vederea susţinerii luptei noastre”, afirmă mişcarea de gherilă în preambulul anunţului său.
Membrii FARC se angajează totodată, în această declaraţie, să îi elibereze pe cei zece ostatici din rândul forţelor de ordine pe care îi deţin în continuare. În decembrie, mişcarea de gherilă a promis să elibereze şase dintre ei, un proiect pe care, ulterior, l-a amânat.
„Aprobăm anunţul FARC de renunţare la răpiri ca un pas important şi necesar, dar acest pas făcut în direcţia bună nu este suficient”, a răspuns, la rândul său, preşedintele columbian Juan Manuel Santos, într-un mesaj postat pe contul său de Twitter, adăugând că acest angajament al gherilelor este, totuşi „insuficient”.
„Ne bucurăm pentru ei şi familiilor lor”, a comentat pe Twitter şeful statului, referindu-se la angajamentul FARC de a-i elibera pe cei zece ostatici din rândul forţelor de ordine. Santos a dat asigurări că Guvernul va oferi „garanţii fără circ mediatic” în vederea eliberării acestor ostatici.