O parte din bănci au predat deja către Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere Bancară din BNR, planurile de continuare a activităţii în cazul răspândirii coronavirusului şi a posibilităţii muncii de acasă a majorităţii angajaţilor din sistemul de back office .
La ora actuală se constituie tot felul de grupuri de lucru, aşa numitele task force, unde vor fi invitaţi să participe şi reprezentanţii Transfond. Plățile comerciale interbancare sunt procesate de Transfond. Ele sunt plăți de retail sau de mică valoare, inițiate prin ordin de plată, debit direct și instrumente de debit (cecuri, cambii și bilete la ordin), dar nu şi pe cele cu cardul.
„Principalele discuţii în task force vor fi legate de asigurarea lichidităţii în sistemul bancar, de continuarea activităţii şi de probleme legate de contingenţă”, precizează Dan Suciu. Ce înseamnă de fapt toate aceste lucruri pe care reprezentanţii BNR le vor discuta împreună cu băncile?
Primul risc în cazul escaladării situaţiei generate de Covid19 este lipsa circulaţiei banilor. Băncile comerciale se pot speria de o eventuală situaţie de avarie şi să reţină banii în conturile proprii, iar acest fapt să genereze o lipsă de lichiditate în sistem. Tocmai de aceea, trebuie să înţeleagă foarte clar băncile că nu este cazul să se sperie. Vor fi create stocuri suficiente de lichidităţi pentru a fi acoperite şi plăţile online şi cele cu cardul, spun cei de la BNR. Sistemul interbancar va fi alimentat atât de banca centrală cât şi de băncile comerciale.
Pe de altă parte, băncile comerciale au dezvoltată infrastructura IT (unele mai mult, altele mai puţin) în aşa fel încât o extindere a pandemiei le va permite majorităţii angajaţilor din back office să poată lucra de acasă. Este deja cunoscut cazul ING Tech care a trimis să lucreze de acasă 850 de angajaţi după ce în instituţia lor a fost confirmat un caz de coronavirus.
Ceea ce este sigur însă este că interfaţa băncilor va fi deschisă în permanenţă. Partea de front office (în special ghişeele) nu va putea fi închisă, dar va lucra cu metodele de precauţie cunoscute – distanţă de doi metri între client şi ofiţerul bancar sau între clienţii care îşi aşteaptă rândul.
Dacă fluctuaţiile de lichiditate din sistem ar putea crea presiuni pe devalorizarea cursului, pe partea de dobânzi nu există această presiune deoarece perspectiva de inflaţie este din nou în scădere, mai ales după cea înregistrată la sfârşitul lunii februarie de 3,05%, minimum înregistrat din octombrie 2017. În plus, se observă o tendinţă de scădere a dobânzilor pe interbancar, care se va reflecta şi în scăderea dobânzilor la credite şi depozite.