Ce spune şeful Băncii pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre despre criza pandemică

1. Pandemia Covid-19 schimbă modelul de cooperare internațională. Protecționismul câștigă teren. Cum interpretați această situație?

Pandemia în sine nu schimbă natura sau sfera cooperării internaționale. Afectează temporar și negativ relațiile economice internaționale, fluxurile comerciale și de investiții. În schimb, îmbunătățește cooperarea și coordonarea în domenii care țin de sănătate și securitate. Este o problemă globală care necesită o combinație de măsuri regionale, naționale și internationale, luate în coordonare. Pe de o parte, o criză pandemică ne izolează unii de alții, dar, în acelasi timp, ne apropie pe toți, într-o reacție solidară.

Răspunsul la o criză pandemică, în special una atât de severă precum noul coronavirus, cu o rată foarte mare de contagiune și o rată ridicată a mortalității, nu trebuie privită în termeni de protecționism vs. globalizare. Protecționismul, și aici avem o mulțime de argumente pro și contra, este o caracteristică a ultimilor ani și poate exista o discuție separată pe acest subiect, însă trebuie să facem o distincție clară între măsurile de natură politică și cele medicale.

În contextul actual, vorbim despre măsuri de prevenție luate pentru a limita transmiterea virusului. Toate țările iau măsuri de siguranță pentru a proteja mai întâi sănătatea oamenilor, situația economică fiind pe plan secundar. Înregistrăm deja un blocaj din cauza activității economice reduse. Producția se va restrânge atât din cauza măsurilor de distanțare socială impuse cât și a scăderea cererii pentru bunuri de folosință îndelungată, produse industriale, de investiții și servicii ne-esențiale.

2. Cum își desfășoară activitatea instituțiile financiare internaționale (IFI) în noul context? Care sunt prioritățile?

Dacă mandatul le permite și în funcție și de propriile capacități, instituțiile financiare internaționale (IFI) încearcă în primul rând să își servească în continuare clienții și, în al doilea rând, să adopte măsuri excepționale destinate sprijinirii IMM-urilor, autorităților medicale, producătorilor de echipamente medicale și medicamente, companiilor de utilități și altele din aceste domenii pentru a susține eforturile guvernelor de a-i proteja pe cei mai vulnerabili. Însă trebuie să recunoaștem că un astfel de șoc brusc și intens afectează pe toată lumea, inclusiv IFI-urile, care trebuie, de asemenea, să pună pe primul plan sănătatea și siguranța propriilor angajati, să protejeze interesele acționarilor și să asigure continuitatea activității în condițiile financiare globale dificile. Nu suntem de pe altă planetă, imuni și plini de resurse care pot salva lumea în mod facil. Aceasta este o criză care ne afectează pe toți.

3. Pandemia a slăbit deja economia globală și primul trimestru este afectat. Credeți că ar putea fi începutul recesiunii globale? La ce fel de criză trebuie să ne așteptăm?

Aș vrea să cred că vom găsi o soluție curând, însă, în mod evident, nimeni nu știe când și cum se va termina această situație. Sperăm cu toții ca măsurile de izolare severe adoptate la scară atât de largă vor fi eficiente pentru a stopa răspândirea virusului și că numărul infecțiilor va fi menținut în capacitatea sistemelor naționale de sănătate, până când fie se utilizează eficient un vaccin, fie coronavirusul dispare.

Ne aflăm la începutul unei recesiuni globale. Este clar faptul că scăderea activității economice, închiderea magazinelor și fabricilor, eliminarea aproape completă a serviciilor de turism, ospitalitate și transport vor avea un impact puternic asupra economiei și vor deteriora atât finanțele publice, cât și starea financiară corporativă. Ca urmare, este posibil să ne confruntăm, în a doua jumătate a acestui an sau anul viitor, cu o criză financiară. Activitatea economică este mai ușor de oprit decât de reconfigurat și repornit. Va fi nevoie de timp.

În SUA, Deutsche Bank estimează o scădere a PIB-ului în trimestrul 2 de aproximativ 13%, iar secretarul Trezoreriei, domnul Mnuchin, se așteaptă la o creștere a ratei șomajului de până la 20%. În UE, situația este chiar mai accentuată, având în vedere anunțurile de închidere ale fabricilor Fiat și Volkswagen, ceea ce afectează mii de furnizori. Aceste închideri se adaugă unei economii a serviciilor deja prăbușită.

Aceasta este probabil cea mai puternică contracție economică din istorie, de la Marea Depresiune (1929 – 1933). Recuperarea depinde de cât va dura perioada de blocaj, de ce daune va provoca lanțurilor de aprovizionare și finanțelor publice și de efectul pe termen scurt sau lung a reducerii cererii consumatorilor. Dacă pandemia se va retrage până la finalul lunii iunie, sunt șanse bune pentu o recuperare rapidă, însemnând ca activitatea economică și financiară să revină la normal în următoarele 12 luni.

4. Toate băncile centrale majore au scăzut deja ratele de bază. Deci, mai au foarte puține instrumente la dispoziție pentru a gestiona criza. Cât de periculoasă este această situație a ratelor scăzute la nivel global? Care sunt provocările cheie cu care ne confruntăm?

Ratele sunt scăzute de o perioadă lungă de timp, iar curbele de randament s-au inversat de mai multe ori. Graba pentru randament a scăzut nivelul de distribuire între instrumentele financiare fără riscuri și cele riscante, în favoarea celor din urmă, și cu un randament scontat, cel mai probabil, sub riscul asumat la momentul investiției. Aceasta este o strategie periculoasă în sine.

Dacă pandemia coronavirusului se va rezolva rapid cu minimum de suferință umană, partea pozitivă este că tot excesul de lichiditate de pe piață va fi eliminat. Așadar, vom putea vorbi despre un nou început, fără povara dezechilibrelor care au amenințat sectorul financiar. Acesta poate fi începutul unui ciclu nou de reconstrucție, creștere și dezvoltare.

Principalele riscuri în contextul pandemiei:
– măsurile actuale de distanțare socială nu vor fi suficient de eficiente pentru a împiedica răspândirea virusului;
– virusul își menține virulența când vremea se încălzește;
– autoritățile medicale vor fi copleșite și capacitatea va fi extinsă până la limita critică;
– un nou vaccin, eficient, s-ar putea să nu fie descoperit, testat și pus la dispoziție la scară globală în următoarele 6 – 9 luni;
– guvernele nu vor mai avea bani pentru a susține amânarea fiscală care menține IMM-urile pe linia de plutire, pentru a subvenționa cele mai afectate industrii și a oferi sprijin vital locuitorilor;
– sectorul financiar se prăbușește sub greutatea creditelor neperformante și a lipsei de lichidități.

Dar să nu anticipăm ce este mai rău și să sperăm că:
– măsurile luate de guvernele de pe glob sunt eficiente;
– comunitatea medicală și mecanismele de stat funcționează cu rezultate bune;
– un vaccin va fi găsit și livrat înainte de a avea loc scenariul cel mai negativ.

Să sperăm că înainte ca recesiunea să se transforme în depresie, așa cum am menționat, fiecare țară și economia mondială revin la normalitate, angajându-se în acest nou ciclu de reconstrucție, creștere și dezvoltare, lăsând în urmă daunele provocate de pandemie.

Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) este o instituție financiară internațională înființată de 11 state din zona Mării Negre: Albania, Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Rusia, Turcia și Ucraina. Sediul central este în Salonic, Grecia. Banca sprijină dezvoltarea economică și cooperarea regională prin acordarea de împrumuturi, linii de credit, capitaluri și garanții pentru proiecte și prin finanțări comerciale în sectoarele publice și private din țările membre. Capitalul autorizat al Băncii este de 3,45 miliarde de euro. BSTDB beneficiază de un rating pe termen lung “A-” acordat de Standard and Poor’s (S&P) şi “A2” acordat de Moody’s.