Judecătorii au decis încetarea procesului într-unul din dosarele Microsoft, dar inculpaților li se vor confisca peste 21 de milioane de dolari

Pe de altă parte, magistraţii au dispus ca Dinu Pescariu (în foto) şi Claudiu Florică să plătească fiecare suma de 10.858.479 de dolari, în urma confiscării speciale.

De asemenea, instanţa a decis confiscarea sumei de 1.070.557 de dolari de la suspectul Stan Dragoş Şerban.

Pentru recuperarea acestor sume, judecătorii au menţinut sechestrul pe conturile deţinute de Dinu Pescariu şi Stan Dragoş Şerban la Banca Leu Elveţia (sucesor cu titlu universal Banca Clariden Leu – în prezent Credit Suisse AG) şi au instituit sechestrul asigurător pe toate bunurilor mobile şi imobile aparţinând lui Dinu Pescariu, Claudiu Florică şi Stan Dragoş Şerban.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Claudiu Florică şi Dinu Pescariu au fost trimişi în judecată de DNA în februarie 2018 pentru spălare de bani, fapte comise de cei doi în calitate de reprezentanţi ai societăţilor Profinet AG şi Slytehrin Marketing Ltd.

Potrivit DNA, în perioada decembrie 2003 – octombrie 2004, au fost emise mai multe hotărâri de guvern, prin care s-a aprobat încheierea între Guvernul României şi Fujitsu Siemens Computers a unui contract comercial de închiriere de licenţe educaţionale Microsoft.

Procurorii spun că, în cuprinsul hotărârilor respective, s-a invocat, în mod nereal, calitatea Fujitsu Siemens Computers de unic distribuitor pentru licenţele Microsoft, cu scopul de a favoriza această firmă prin evitarea organizării unei licitaţii publice. Extinderea contractului comercial de închiriere de licenţe şi pentru produsele educaţionale Microsoft a fost aprobată prin HG 1778 din 21 octombrie 2004, fără a exista un necesar fundamentat.

„Aprobarea încheierii între Guvernul României şi Fujitsu Siemens Computers a contractului comercial de închiriere de licenţe nr. 0115RO/15.04.2004, referitor la produsele Microsoft, precum şi extinderea contractului comercial de închiriere de licenţe şi pentru produsele educaţionale s-au făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice (…), iar de discount-ul acordat de firma Microsoft în considerarea Guvernului României a beneficiat Fujitsu Siemens Computers. Prin fapta reprezentanţilor Guvernului României, faptă care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu (prescrisă), s-a cauzat, pe de o parte – un prejudiciu în valoare totală de 66.965.343,88 USD repercutat în patrimoniul Secretariatului General al Guvernului, respectiv Ministerului Comunicaţiei şi Tehnologiei Informaţiei, iar pe de altă parte – un folos necuvenit, în acelaşi cuantum, în favoarea Fujitsu Siemens Computers”, susţin procurorii.

DNA mai arată că suma de 22.787.515 dolari, reprezentând aproximativ o treime din folosul necuvenit obţinut din infracţiunea de abuz în serviciu de către Fujitsu Siemens Computers, a făcut obiectul infracţiunii de spălare de bani. Pentru disimularea originii ilicite a banilor, a fost încheiat un contract de consultanţă fictiv între Fujitsu Siemens Computers şi Profinet AG.

„În baza acestui contract, au fost transferate în contul Profinet AG suma de 15.553.878,86 USD la data de 11.05.2004 şi suma de 7.233.510,86 USD la data de 30.11.2004. În perioada mai – decembrie 2014, prin subcontractarea succesivă în mod fictiv a unor servicii de consultanţă, sumele de bani au tranzitat o serie de conturi ale unor firme off-shore (Slytehrin Marketing Ltd, Zonko Overseas Ltd)”, mai spune DNA.

Conform procurorilor, persoanele implicate în operaţiunile privind disimularea originii ilicite a banilor au fost Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, ultimul fiind şi beneficiarul final al unei părţi din suma de peste 22 de milioane de dolari.

„Prin contribuţia la înfiinţarea firmelor offshore Profinet AG şi Slytehrin Marketing Ltd, precum şi la încheierea contractelor fictive de prestări servicii dintre Fujitsu Siemens Computers şi Profinet AG, respectiv dintre Profinet AG şi Slytehrin Marketing Ltd, inculpaţii au contribuit la/au dispus realizarea transferurilor bancare menţionate, care nu s-ar fi putut realiza în lipsa acestor elemente”, precizează DNA.