Totuşi, nu se întrevede încheierea unui acord privind emiterea unor obligaţiuni comune, aşa cum au cerut Italia şi Spania, cele mai afectate de pandemie, pe fondul opoziţiei Germaniei şi Olandei.
Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a apreciat că „este la fel ca şi în timpul crizei datoriilor suverane. Trebuie să continuăm să căutăm mai multă solidaritate”.
Dar reprezentanţii Germaniei, Olandei şi ai altor state sunt împotriva mutualizării datoriei. Ele susţin că statele din zona euro se pot împrumuta cu dobânzi scăzute, iar UE a renunţat în timpul pandemiei la plafonul asupra deficitelor, astfel încât nu este necesară emiterea unor „eurobonduri”.
„Eurobonduri – nu am vrea asta şi nici Guvernul nu ar vrea asta”, a reiterat marţi ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra.
Propunerile miniştrilor de Finanţe, care urmează să se reunească prin video conferinţă, începând cu ora 15:00 (13:00 GMT), se vor adăuga unui plan de relansare semnificativ lansat de Banca Centrală Europeană (BCE).
Alte propuneri luate în calcul sunt acordarea de împrumuturi de la fondul de salvare al zonei euro (MES), un fond de garanţii pentru companii, şi sprijinirea schemelor de şomaj parţial.
Franţa, alături de alte state din zona euro, doreşte înfiinţarea unui instrument care să permită celor 19 state care au adoptat moneda unică să contracteze împrumuturi comune, sub forma unor „corona-obligaţiuni”.